Regele Carol, neamțul care a iubit orfanii bârlădeni

În ultima perioadă facem cunoștință, parcă din ce în ce mai des,cu abuzurile pe care adulții le exercită asupra orfanilor.

Trist este că aceste lucruri se întâmplă sub acoperișul unor instituții care ar trebui să-i protejeze.

În 2019 au loc astfel de fapte îngrozitoare, la polul opus avem ca exemplu anul 1898 La Zorleni a fost înființat un orfelinat destinat îngerilor care au rămas fără părinți.

Regele Carol a fost cel care pus piatra de temelie a acestui așezământ și s-a îngrijit de acești micuți.

Ar fi bine ca istoria să se repete! Să le dea suficientă minte autorităților competente să schimbe anumite fapte sau măcar să citească ce au făcut unii cu sute de ani înainte.

Prima proprietate particulară a domnitorului Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen a fost moşia Slobozia – Zorleni, din judeţul Tutova, cumpărată din fonduri proprii.

Ferma regală s-a dorit o unitate eficientă, un exemplu pentru localnici, o şcoală pentru progresul culturilor agricole, prin introducerea unor unelte perfecţionate, ordine, disciplină și organizare.

“Aici in anul 1898, cu sprijinul Casei regale și din iniţiativa regelui Carol I, a luat ființă Orfelinatul agricol „Ferdinand” pe moșia regală. Construcția clădirii a început din 1897 când Principele Ferdinand era grav bolnav și se dorea obținerea grației divine pentru facilitarea însănătoșirii acestuia. Obiectivul acestui aşezământ era acela de a „creşte cu îngrijire un număr de orfani săraci, aleşi din clasele muncitoare şi a fiilor de militari, pentru a fi pregătiţi la viaţa agricolă prin practică şi prin dobândirea cunoştinţelor necesare unui ţăran bun gospodar”. La dispoziţia orfelinatului au fost puse 25 ha teren arabil, fără a se plăti impozite. Acesta primea la anumite intervale de timp ajutoare financiare alaturi de: Cercul Ofiţerilor, Congregaţiunea Templului Carol, Societatea Regală Română de Geografie, Teatrul din Bucureşti. Întreaga activitate se desfăşura după regulamentul de organizare elaborat în anul 1889 şi revizuit în 1903 şi 1906. Din acest regulament se remarcă faptul că „din munca orfanilor se va opri anual 5 % pentru cheltuieli de hrană şi echipament, restul de 95% se va împărţi anual în părţi egale, numai pentru orfanii care au împlinit vârsta de 17 ani. Zestrea orfanului nu i se va da în bani ci în natură (casă, vite, instrumente agricole) când se va statornici pe pământul moştenit sau pe moşia Slobozia – Zorleni”.

În caz contrar, autoritățile doreau ca acești copii să termine ciclul primar de învățământ și apoi să intre la diferite meșteșuguri.

Inaugurarea a avut loc la data de 18 octombrie 1898, în prezența Ministrului de finanțe, domnul George Palade, Episcopul de Huși, Iacov Antonovici, administratorul domeniului privat al M. S. Regelui, domnul Basset, și directorul Orfelinatului, Mihai Lupescu.

În cadrul amenajării Expoziției generale române de la 1906 Pavilionul Domeniile Coroanei (sau Domeniul Coroanei) cuprindea exponate realizate pe diferitele moșii regale inclusiv de la Moșia Regală „Zorleni” (Zorleni, Tutova) și Orfelinatul Agricol „Ferdinand” (Zorleni, Tutova).

În testamentul regelui se specificau urmatoarele: “Moşia mea Slobozia-Zorleni,din judeţul Tutova, cumpărată din moştenirea mea părintească, am destinat-o, printr-un act deosebit, iubitului meu nepot, Principele Carol de Hohenzollern (fratele lui Ferdinand n. ns.); Orfelinatul agricol “Ferdinand” va rămânea neatins pe moşie şi întreţinut de viitorul Rege al României”- primind și un legat de 500 000 lei.

De asemenea, săracii din Bârlad, Botoșani, Brăila, Galați și Focșani primeau câte 8 000lei. După criza dinastică regele Ferdinand o va lăsa moștenire fiicei sale Elisabeta, regina Greciei.

Situația proprietății se va modifica prin Decretul nr. 2023/1930 privind promulgarea Legii nr. 140/1930 pentru autorizarea Ministerului Agriculturii şi Domeniilor de a cumpăra de la Majestatea Sa Regina Elisabeta, moşia Slobozia-Zorleni din jud. Tutova

În 1948 prin Decretul Nr. 983 din 26 mai 1948 cele 137, 00 ha, cu întreg inventarul necesar exploatării, ce constituiau moșia Zorleni au fost naționalizate” -aceste date le-am găsit în “Studiu dedicat legăturii dintre vechea urbe a Bârladului și Familia Regală a României, de-a lungul unui secol și jumătate” scris de profesorul bârlădean Marcel Proca.

Astăzi clădirea nu mai poate fi văzută deoarece a fost demolată după ce de-al doilea război mondial.