Jurnal FM 
Radu Bartolomeu Gabrea, regizor și scenarist român de origine germană
#Postat de Carmen Vintu on februarie 9, 2026
Radu Bartolomeu Gabrea (n. 20 iunie 1937, București, România – d. 9 februarie 2017) a fost un regizor și scenarist român de origine germană. Între 1974 și 1997 a trăit în Germania. A fost profesor asociat de regie și montaj la Academia de Teatru și Film din București și critic de film pentru mai multe publicații. De-a lungul unei cariere de peste 45 de ani, a regizat mai mult de 25 de filme artistice și documentare, abordând teme istorice mai puțin cunoscute sau „distorsionate sistematic”, pe care le considera necesare a fi demistificate prin cercetări documentaristice. Filmele sale s-au concentrat adesea asupra tematicii minorităților evreiești, sașilor și șvabilor din diverse perioade ale secolului XX.
Radu Gabrea la lansarea filmului Calatoria Lui Gruber.
Media Expres – cropped from http://picasaweb.google.com/media.expres/CalatoriaLuiGruberDeRaduGabrea#5377567932511169938
- CC BY 3.0
- Fișier:Radu Gabrea.JPG
- Creată: 3 septembrie 2009
- Încărcată: 17 august 2021
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Gabrea#/media/Fi%C8%99ier:Radu_Gabrea.JPG
După absolvirea liceului Spiru Haret, Gabrea a început studiile la Institutul de Construcții din București. În anul al doilea, a fost arestat timp de 9 luni și jumătate, după ce un coleg l-a invitat la o manifestare de solidaritate cu Revoluția din Ungaria din 1956, care nu a avut loc. A fost arestat pe 12 noiembrie 1956 și judecat în procesul „Mitroi”, alături de alți studenți de la Facultatea de Drept, fiind achitat la 19 aprilie 1957. După eliberare, a continuat studiile la Facultatea de Construcții, absolvind cu diplomă de inginer construcții civile și industriale. A lucrat pe șantier și în proiectare, înainte de a se înscrie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, secția regie de film, pe care l-a absolvit în 1968.
Radu Gabrea și-a început cariera de regizor în 1969 cu filmul de lungmetraj Prea mic pentru un război atât de mare, care a fost premiat la Festivalul de Film de la Locarno în 1970. În 1970, a realizat primul serial de televiziune din România, Urmărirea. În 1973, filmul său Dincolo de nisipuri, bazat pe romanul Îngerul a strigat de Fănuș Neagu, a fost oprit de regimul Ceaușescu și ulterior modificat. După ce a plecat la Festivalul de la Cannes în 1974 pentru a prezenta acest film, nu s-a mai întors în România, stabilindu-se în Germania. În 1975, în urma conflictului cu autoritățile și al intervențiilor cenzurii, Gabrea a emigrat în Germania, țara de origine a mamei sale.
Lucrarea sa de doctorat (1984) la Universitatea Louvain-la-Neuve din Belgia a fost despre Werner Herzog și mistica renană.
După câteva filme realizate în Germania, Radu Gabrea a revenit în România în 1994 cu coproducția Rosenemil – O tragică iubire. În 1997, s-a întors definitiv în România și a devenit primul președinte al Oficiului Național al Cinematografiei, funcție pe care a deținut-o până în 1999. A fost, de asemenea, profesor la Academia de Teatru și Film din București și critic de film.
În 2002, i s-a acordat Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler din partea Președinției României.
Gabrea a continuat să regizeze, realizând în 2016 documentarul Împărăteasa roșie – Viața și aventurile Anei Pauker. Acesta a fost un film despre perioada comunistă din România și miturile care au înconjurat figura Anei Pauker. Radu Gabrea a decedat pe 9 februarie 2017, iar înmormântarea sa a avut loc la Cimitirul Bellu din București.
Radu Gabrea provenea dintr-o familie academică. Tatăl său, Iosif Gabrea, era profesor universitar, iar mama, Maria Gabrea, profesoară. A avut doi frați: Șerban, artist plastic, și Florin, arhitect și scriitor. La moartea sa, era căsătorit cu actrița Victoria Cociaș, cunoscută în cadrul filmului Rosenemil – O tragică iubire. Gabrea a fost căsătorit anterior cu Roxana (Pană) Gabrea, cu care avea o fiică, Maria-Magdalena Schubert, care a contribuit la scenariile unora dintre filmele sale documentare.
Filmografie selectivă
Radu Gabrea a regizat numeroase filme, printre care:
- Prea mic pentru un război atât de mare (1970) – premiat la Locarno
- Urmărirea (1971) – primul serial de televiziune din România
- Dincolo de nisipuri (1974) – film care a fost selectat la Cannes
- Un august în flăcări (1974) – serial TV
- Nu te teme, Jacob! (1981) – primul său lungmetraj realizat în Germania
- Un bărbat ca Eva (1984) – omagiu adus regizorului R.W. Fassbinder
- Struma (2000) – documentar despre tragedia vasului „Struma”
- Noro (2002) – film despre un copil cu handicap sever care își învinge deficiența
- Moștenirea lui Goldfaden (2004) – documentar despre originile teatrului idiş
- Împărăteasa roșie – Viața și aventurile Anei Pauker (2016) – documentar despre Ana Pauker și perioada comunistă din România.
Printre distincțiile obținute de Radu Gabrea se numără Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler și Ordinul Crucea de Cavaler al Republicii Federale Germania (2011). De asemenea, a fost premiat pentru regia și scenariul unor filme, precum Un bărbat ca Eva și Struma.
Radu Gabrea a lăsat o moștenire cinematografică semnificativă, atât în România, cât și în Germania, cu filme care abordează teme istorice și sociale importante, în special legate de minoritățile din Europa Centrală și de Est.
