Pe 11 aprilie 1864 a fost adoptată prima lege de organizare judecătorească din istoria României

La data de 11 aprilie 1864, a fost promulgată prima lege de organizare judecătorească din istoria României (pe atunci, a Principatelor Unite). Publicată în „Monitorulu Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române” nr. 88 din 16/28 aprilie 1864, această lege a fost primul act normativ care a consfințit, în mod expres, înființarea Curții de Apel București, sub această denumire.

Chiar dacă existau forme de justiție organizată anterior, în special în baza Regulamentului Organic al Munteniei (1832–1865), care prevedea existența divanurilor judecătorești la București și Craiova, legea din 1864 a fost primul pas spre o justiție unitară și modernă, după model european.

Regulamentul Organic stipula deja atribuții de judecată în apel și stabilea componența acestor divanuri, formate din boieri „vrednici și cu știință”, împărțiți în secții politice și criminale.

Prin articolele 54 și 55 ale Legii din 11 aprilie 1864, erau înființate patru curți de apel, cu sediile în București, Iași, Craiova și Focșani. Pentru Curtea din București, competența teritorială includea: Ilfov, Vlaşca, Ialomiţa, Argeş, Muşcel, Teleorman, Olt, Dâmboviţa, Prahova și Buzău.

Fost judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi preşedinte al secţiunei a treia de la Înalta Curte de Casaţie

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Gheorghe_Duca#/media/Fișier:Ion_Gheorghe_Duca_-_Foto02.jpg

Această structură s-a păstrat, cu mici modificări, de-a lungul deceniilor, fiind reconfirmată în toate legile de organizare judecătorească ulterioare până în 1952.

Continuarea prin alte legi importante

• Legea din martie 1865, publicată în Monitorul Oficial nr. 60, reglementa „Curtea din Bucuresci”, compusă din trei secțiuni, fiecare având: un președinte, patru membri, un supleant, un grefier, precum și procurori și un prim procuror.
• Legea din iulie 1865 reafirma structura și circumscripția Curții de Apel București, întărind organizarea în secțiuni cu câte cinci membri, inclusiv președintele.
• Legea din septembrie 1888, publicată în Monitorul Oficial supliment nr. 124 din 7.09.1888, menționa clar:
  „Curțile de apel conservă circumscripțiunea lor actuală și au reședința în Bucuresci, Iași, Galați și Craiova.”
  Tot atunci, se preciza că Curtea din București are trei secțiuni, fiecare formată din: un președinte, cinci consilieri și un supleant. Unul dintre președinți primea titlul de prim-președinte, cu atribuții corespunzătoare.

Legea din 11 aprilie 1864 marchează o piatră de temelie în istoria sistemului judiciar românesc, fiind primul cadru legislativ coerent care a statornicit în mod oficial organizarea Curții de Apel București și a altor instanțe de apel din Principatele Unite. Ea reflectă începuturile modernizării justiției românești și stabilirea unui sistem de instanțe ierarhizat, profesionist și eficient – principii care rămân valabile și astăzi.

Sursa: https://www.cab1864.eu/prezentarea-instantei/istoric/scurt-istoric-al-instantei/