Președintele Academiei Române: „Poporul are un simț al lui”

Stelian Nistor, Suveranul Mare Comandor al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România, a donat Muzeului Național al Bucovinei o lucrare restaurată a pictorului Ștefan Dănescu, intitulată „Portret de evreu”. Lucrarea a fost recondiționată cu ajutorul restauratorului Valentin Tanasă și considerată mai potrivită pentru un muzeu decât pentru o colecție privată. În cadrul evenimentului, academicianul Ioan Aurel Pop a subliniat importanța amintirii istoriei, referindu-se la Muzeul Holocaustului din Siret și la necesitatea evitării conflictelor armate, într-o perioadă în care situația geopolitică din regiune este tensionată. De asemenea, Pop a evidențiat rolul educației, culturii și cercetării în menținerea unei societăți echilibrate și prospere, subliniind că Academia Română, deși nu are putere politică, poate influența prin promovarea valorilor și cunoașterii.

„La Muzeul de Istorie din Siret. Stelian Nistor, Suveranul Mare Comandor al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România, a făcut o donație Muzeului Național al Bucovinei. Este vorba despre o lucrare restaurată a pictorului Ștefan Dănescu, originar din Fălticeni, și intitulată Portret de evreu.

Stelian Nistor: -„E un moment în care un fiu al locurilor se întoarce acasă. Este vorba de marele pictor Ștefan Șerbănescu, astăzi aproape complet uitat și pentru faptul că întreaga lui operă a fost achiziționată de Take Ionescu, un om extrem de bogat și un politician renumit al începutului de secol XX, sfârșitul secolului 19 și care în timpul Primului Război Mondial a dispărut. Colecția se mai păstrează. Opt lucrări ale lui Iordănescu, coleg cu Nicolae Tonitza la München, la Academia de Belle Arte din Munchen și mai păstrez opt lucrări la tabloul de la Muzeul Național de Artă din Iași și probabil mai sunt și pe pereți. Nu se știe niciodată.Am găsit în periplurile mele acest tablou. L-am recondiționat cu sprijinul domnului Valentin Tanasă, unul dintre cei mai mari restauratori de biserici ai noștri, dar și ne-a ajutat să îl aducem în condiție muzeală. Domnule director Ursu. Da, donez Muzeului Bucovinei și Muzeului Național al Bucovinei acest portret de evreu, un portret de expresie. Consider că locul lui da, e mai potrivit aici decât la mine.

Reporter INTERMEDIA TV, Cătălina Biholar: -„ Domnule președinte, e o onoare să vă avem la Suceava, pentru câteva zile, un schimb de experiențe istorice aici, la Muzeul Național al Bucovinei, cel care găzduiește și Memorialul Holocaustului din Bucovina. Cum ați simțit energia locului acesta recent renovat”?

Acad. Ioan Aurel Pop: -„Am venit din mai multe motive și unul este acesta, că există la Siret un muzeu extraordinar, care traduce pentru publicul de azi o filă de istorie dureroasă. Și este bine să ne amintim de acest lucru, ca să nu repetăm istoria și deci, Muzeul Holocaustului este o mărturie de istorie. Am mai venit pentru că nu fusesem de mult la mănăstiri și întotdeauna mă bucur de seva pe care o primesc când văd Voronețul, Moldovița, Sucevița. Și în acest an a fost o revelație. Eu de fiecare dată descopăr lucruri noi. Pictura este un univers. Bisericile în sine ca operă de arhitectură. Emoții au fost astăzi și întâlnirile din mănăstiri și această întâlnire extraordinară din Muzeul de la Siret, vechea capitală a Moldovei, unde s-au petrecut și lucruri bune și lucruri mai puțin bune, și tragedii și drame. Și cum vă spuneam, e bine să nu le uităm, să le știm, să ne amintim de ele Dar putem și să transmitem mai departe un mesaj pentru conservarea binelui în această lume a dreptății, a adevărului, a bunătății.

Reporter: -„Aici, la granița cu o țară care se află chiar acum în conflict”.

Acad. Ioan-Aurel Pop: -„Noi am luptat ca să evităm conflictele. Ne-am lovit prin părinții noștri de conflicte, de cele două războaie mondiale. Am avut șansa, într-o viață destul de lungă, să nu trăim conflicte sângeroase pe teritoriul României, dar ceea ce se întâmplă astăzi e o amenințare, fără îndoială, a păcii. Și vedeți, în sudul Basarabiei, în ceea ce se cheamă azi Ucraina, în porturile de la Izmail, de la Reni cad bombe și circulă drone care au efect asupra populației noastre de pe malul celălalt, din zona Galați, Tulcea. Și aici la fel. Aici, la câteva sute de metri, e granița dincolo sunt Cernăuți și Storojineț. Și e păcat să-i vedem murind pe unii din compatrioții noștri și ar fi bine să îi îndemnăm pe șefii de stat, pe cei care conduc lumea să înceteze cu aceste conflicte, pentru că nu fac decât să distrugă ceea ce au construit civilizații întregi și generații de oameni. E foarte dureros și e un motiv de tristețe pentru noi. Trebuie să fim mereu atenți, să fim treji, pentru că somnul rațiunii naște monștri. Și să veghem.Acuma, cât putem veghea noi, oamenii de rând, care nu avem putere de decizie, să conducem țara asta rămâne de văzut. Dar o poziție bună a opiniei publice poate determina schimbări în deciziile celor puternici și ar fi bine ca ei să exprime voința celor care i-au ales.

Reporter: -„Oameni de rând, dar vorbim totuși de președintele Academiei Române. Prin cultură, prin educație, putem da semnalele acestea, totuși”.

Acad. Ioan Aurel Pop: -„Numai că Academia Română e o instituție de cultură, de cercetare, nu e o instituție de decizie politică. Academia Română nici măcar nu are dreptul de a propune legi în Parlament. Nu participă la lucrări. Are o voce în societate și eu mă bucur să vă spun că dacă am face astăzi un sondaj de opinie și am pune mai multe entități de la Guvern, Parlament, partide politice, Președinție, până la Biserică și Armată și Academia Română, astea trei ar ieși primele. Dar astea trei de la urmă, pentru că poporul are un simț al lui. Simion Bărnuțiu la 1848, cel care a făcut școala de drept la Iași, a întemeiat-o, profesor ardelean,  zicea: «Țineți cu poporul, ca să nu rătăciți». Știți, e adevărat și nu că și poporul poate fi amăgit de conducători proști. Noi am avea nevoie de conducători buni să mergem mai departe cu încredere, dar Academia Română nu poate schimba lumea. Ea poate îndemna în continuare la încrederea în educație, cercetare și cultură. Dacă oamenii vor avea în continuare educație de cultură generală bună, dacă vor învăța să prețuiască valorile, dacă vor tresări la câteva note dintr-o simfonie de Beethoven, dacă vor tresări când vor auzi un tablou, când îl vor vedea sau Rapsodia Română de Enescu sau dacă vor mai fi curioși să afle ce a spus Einstein la 1900 și ceva, atunci nimic nu e pierdut și noi trebuie să luptăm pentru asta. «Omul e o trestie gânditoare», a spus Blaise Pascal. Ideea asta de trestie nu ne face, nu ne bucură, dar gânditoare. Omul gândește și trebuie să gândească bine, să nu tulbure mersul acestei lumi care, uite, de câteva mii de ani s-a conservat așa și merge, merge înainte. Nu știm exact spre ce, dar trebuie să ne străduim să o păstrăm, să o ținem, că n-am făcut-o noi și trebuie s-o lăsăm mai departe bună, curată și frumoasă.

Alături de acest interviu si de conferinta de la Cetatea de Scaun a Sucevei președintele Academiei Române a mai oferit un interviu pentru Ediție Specială cu Sorin Avram, premiera joi, de la ora 20”.

Sursa: https://intermediatv.ro/2024/08/12/presedintele-academiei-romane-poporul-are-un-simt-al-lui/