Petiția de la Iași
#Postat de Carmen Vintu on martie 28, 2026
Petiția de la Iași este un document redactat de revoluționarii pașoptiști din Moldova în anul 1848, care exprima dorințele acestora pentru reformarea sistemului de guvernare din provincie, în concordanță cu ideile revoluționare ce aveau un impact în toată Europa. Revoluția din Moldova din 1848 a fost adesea denumită „revolta poeților”, întrucât mulți dintre revoluționarii pașoptiști moldoveni erau poeți.

Această revoluție a avut un caracter efemer, durând doar câteva zile, întrucât nu s-a bucurat de sprijinul maselor populare și a reflectat doar viziunea unui grup restrâns de tineri revoluționari. Ideile din Petiția de la Iași erau moderate, respectând în continuare Regulamentul Organic, solicitând reforme sociale, administrative, politice, economice și culturale. Petiția a fost redactată de Vasile Alecsandri, după o adunare a tinerelor elite revoluționare pașoptiste care a avut loc la Iași pe 27 martie/8 aprilie 1848.
Conștient de evoluțiile din întreaga Europă și anticipând că și în Moldova vor avea loc evenimente revoluționare, domnitorul Mihail Sturdza a cerut să i se prezinte cerințele revoluționarilor. Astfel, petiția a ajuns la domnitor, dar acesta a ordonat arestarea celor care au participat la redactarea ei și i-a expulzat în Turcia. Pe drum, revoluționarii au reușit să mituiască escorta care îi supraveghea și au reușit să scape, refugindu-se în alte țări. Unii dintre aceștia au ajuns în Transilvania, unde au contribuit la dezvoltarea ideologiei revoluției ardelene. Alții au petrecut o perioadă în Munții Apuseni, fiind adăpostiți de fruntașii revoluționari transilvăneni, inclusiv în timpul luptelor împotriva armatei maghiare revoluționare.
Textul petiției
Petiția-Proclamație a Comitetului desemnat să prezinte revendicările moldovenilor: „Neapărate îmbunătățiri ce cere starea țării”
Petiţia de la Iaşi
Iaşi, 28 martie/9 aprilie 1848:
PETIŢIA-PROCLAMAŢIE A COMITETULUI DESEMNAT A PREZENTA REVENDICĂRILE MOLDOVENILOR, CA „NEAPĂRATE ÎMBUNĂTĂŢIRI CE CERE STAREA ŢĂRII”
Fraţilor!(…)”
Astfel, în 28 martie 1848, comitetul s-a întrunit și, având în vedere situația critică a societății, au concluzionat că pentru a pune Moldova pe drumul unei vieți mai bune, următoarele măsuri sunt esențiale:
- Păstrarea intactă a Regulamentului Organic, fără modificări.
- Combaterea corupției prin legi specifice și eliminarea abuzurilor.
- Asigurarea securității personale, astfel încât nimeni să nu fie pedepsit decât în urma unui proces judecătoresc.
- Îmbunătățirea condițiilor pentru țărani, atât în relațiile lor cu proprietarii moșiilor, cât și cu autoritățile.
- Crearea unei noi catagrafii care să protejeze locuitorii de abuzurile din trecut.
- Protejarea claselor privilegiate și prevenirea folosirii lor în treburile administrative.
- Alegerea privighetorilor conform Regulamentului, fără interferențe ale autorităților.
- Reforma școlilor pe o bază națională și extinderea educației.
- Dezarmarea celor care au fost înarmați de autorități pentru a preveni tulburările publice.
- Abolirea pedepselor fizice degradante și îmbunătățirea hranei și progresului în cadrul armatei.
- Scutirea de taxe a militarilor care au servit patria.
- Miniștrii să aibă libertatea deplină de a acționa în conformitate cu reglementările legale.
- Abolirea poștaleiimii ca instituție dăunătoare economiei.
- Îmbunătățirea portului Galați, esențial pentru comerțul și economia țării.
- Ridicarea nivelului moral și social al clerului.
- Protejarea legilor care garantează stabilitatea economiei naționale.
- Crearea unui tribunal de comerț la Iași.
- Utilizarea rezervelor financiare pentru crearea unei bănci de scont care să sprijine comerțul.
- Asigurarea unei alimentații adecvate pentru locuitorii orașelor.
- Reformarea sistemului polițienesc pentru a asigura tratamente umane pentru prizonieri.
- Eliberarea prizonierilor politici și restabilirea drepturilor celor persecutati.
- Păstrarea posturilor pentru funcționarii competenți și corecți.
- Crearea unui sistem de răspundere pentru toți funcționarii publici.
- Înființarea unui banc național pe baze sigure.
- Reforma sistemului penal, atât în procedură, cât și în pedeapsă.
- Împărțirea echitabilă a fondurilor pentru pensii și corectarea abuzurilor anterioare.
- Supravegherea atentă a oficiilor judecătorești și administrative.
- Publicarea ședințelor tribunalei și ale adunărilor naționale.
- Dreptul oricărui cetățean de a adresa petiții Adunării Naționale.
- Eliminarea sistemului corupt de alegere a deputaților și organizarea unor alegeri corecte.
- Respectarea Regulamentului pentru drepturile cetățenilor.
- Împotriva cenzurii și pentru transparența în toate domeniile.
Bibliografie
- Berindei, Dan – Revoluția română din 1848-1849, Editura Enciclopedică, București, 1998, ISBN: 973-45-0241-7
Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Petiţia_de_la_Iaşi
Jurnal FM 