Pericol de avalanșă în masivul Ceahlău, traseu deviat

Iarna, Ceahlăul arată spectaculos. Salvamontiștii nemțeni sunt pe barricade, chiar dacă este perioada sărbătorilor. Muntele atrage indiferent de anotimp, însă cei care se încumetă să ia muntele în piept trebuie să fie conștienți și de pericole. Ninsorile, viscolul și schimbarea condițiilor pe munte nu aduc doar noi activități montane, specifice iernii, precum drumeția pe rachete, schiul de tură și, în munții de înălțimi mai mici, alpinismul, ci și probleme și provocări specifice acestui sezon, precum hipotermia, epuizarea fizică, riscul de rătăcire și, nu în cele din urmă, avalanșele de zăpadă. ”În vederea prevenirii accidentelor, ultima porțiune a traseului Izvorul Muntelui – Curmătura Lutul Rosu – Cabana Dochia a fost deviat pe <<traseul de iarnă>>. Vă dorim sărbători liniștite! Un gând bun, respectul și toată considerația noastră, colegilor care asigură departe de casă și familii, serviciul de permanență în bazele Salvamont de pe tot cuprinsul Carpaților”, au transmis salvamontiștii nemțeni.

În masivul Ceahlău, iarna nu este recomandat accesul pe traseul: Cabana Dochia – Curmătura Piciorului Şchiop – Poliţa cu Ariniş – Poiana Scăiuşului – Cascada Duruitoarea – Poiana Viesuri – staţiunea Durău. Între Poliţa cu Ariniş şi Cascada Duruitoarea gradul de pericol este foarte mare, fiind interzis iarna. Traseul este marcat ”cruce roşie”, are o lungime de 6,5 km. Diferenţă de nivel este 1.020 m. Timp de parcurs: 3h 30′. La fel și Cabana Dochia – Curmătura Piciorului Şchiop – Poliţa cu Ariniş – Poiana Scăiuşului – Cascada Duruitoarea – Pârâul Rupturi – staţiunea Durău, între Poliţa cu Ariniş şi Cascada Duruitoarea este interzis iarna. Și în Brâna Ocolaşului Mare prin Jgheabul Lupilor este interzis iarna, sectorul face parte din traseul Cabana Dochia – Şaua La Pălărie – Brâna Ocolaşului Mare – La Pavilion – Jgheabul Lupilor – Vârful Ocolaşul Mare – cabana Dochia.

Și reprezentanții Societății Ghizilor și Liderilor Montani Carpați susțin că unul dintre cele mai importante aspecte ale abordării pe timp de iarnă a unor munți precum Carpații este diferența între traseele aflate la mică altitudine și cele aflate în golul alpin sau în zonele de abrupt, unde condițiile de iarnă impun echipament și abordări specifice alpinismului și riscurile sunt semnificativ mai mari decât în pădure.

Traseele care traversează culoare de avalanșă sunt nerecomandate pe timp de iarnă. Un lucru deosebit de important în abordarea traseelor care ajung în golul alpin este că traseele marcate pentru drumeție nu mai există pe timp de iarnă, majoritatea dintre ele fiind amenajate exclusiv pentru vară. Astfel, alege un traseu sigur din punct de vedere al riscului de avalanșă, potrivit pregătirii tale fizice și echipează-te corespunzător, mai ales dacă obiectivul propus urcă mai sus de limita pădurii.

Ai grijă și la temperaturi! Temperatura scade cu aproximativ 6 grad Celsius la o diferență de nivel de 1.000 de metri. De asemenea, odată cu creșterea în altitudine, vântul tinde să fie mai puternic și să amplifice senzația de frig. Un vânt ce bate cu 20 km/h la o temperatură de -5 grade Celsius, în realitate, este o temperatură resimțită de -12 grade.

Echipamentul este foarte important! Pentru iarnă trebuie să folosești bocanci cu o construcție rigidă, care să permită utilizarea colțarilor, care să ofere izolație termică. Este esențial să te îmbraci în straturi, un sistem care nu doar îți oferă o protecție termică adecvată, ci și o gestionare optimă a umezelii. Alături de bocancii de iarnă, mănușile sunt una dintre cele mai importante piese de echipament pentru iarna. Atunci când traseul te poartă spre o creastă de munte sau străbate abruptul, echipamentul specific de alpinism – colțarii, pioletul și casca – devin necesare. Atenție! “Ghearele” nu înlocuiesc colțarii! Ele sunt utile pentru deplasarea pe o potecă cu zăpadă alunecoasă sau pe un drum forestier înghețat, însă sunt complet neindicate pentru o pantă abruptă cu gheață sau zăpadă.

Abilitățile de navigație cu harta și busola sunt foarte importante pentru orice activitate montană în teren alpin. Utilizarea unui dispozitiv dedicat GPS sau a unei aplicații mobile pentru localizare este o practică facilă și des întâlnită, însă trebuie să fii foarte conștient de limitările lor, atât ca performanță, cât și ca durată de viață a bateriei în condiții de iarnă. Navigația pe timp de iarnă în teren montan este mult mai dificilă decât pe timp de vară. Nu doar prezența zăpezii, care acoperă multe repere, ci și vremea și vizibilitatea redusă îngreunează considerabil orientarea, chiar și pentru o persoană experimentată. Consecințele rătăcirii pe timp de iarnă pot fi considerabil mai grave, mai ales în zonele în care riscul de avalanșă este prezent. Unul dintre cele mai mari riscuri pe timp de iarnă este white out-ul, orientarea fiind extrem de dificilă în condițiile în care tot ce vezi în jur este alb. Simțurile îți sunt date peste cap și îți pierzi capacitatea de a distinge cerul de pământ, susțin specialiștii.

FOTO: Salvamont Neamț