Jurnal FM 
„Lume, lume, soro lume”. „Pe aripile vântului” din Răsărit…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on august 22, 2023
Motto: „Lumea-i cum este…şi ca dânsa suntem noi.” – Mihai Eminescu, în „Epigonii”
Stimați amici, sub tema generală „Lume, lume, soro lume…”, ca de obicei, ne întâlnim miercurea, cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară” ori la întâmplări pe care le consider importante în încâlcita lume de azi. În caleidoscopul cu fapte date și întâmplări de azi, am să mă opresc și azi pe mai multe paralele și meridiane cu câteva „flash”-uri ale ultimei săptămâni. Oricum am încerca să ne raportăm la lumea în care trăim azi, apropo de câteva fapte, date și-ntâmplări petrecute de o săptămână încoace, trebuie să ne raportăm și la cele petrecute-n „ograda vecină” din Ucraina și eforturile acesteia de a scăpa cumva de agresorul de la est, „frățiorul” mai mare și mai imbecil, cel care crede că doar prin forță poate să-și marcheze existența în istoria speciei numite Homo Sapiens. De o perioadă încoace, foarte mulți se întreabă de ce nu reușește odată mult „trâmbițata” contraofensivă ucraineană împotriva ciolovecilor muscali cantonați în teritoriile ocupate din estul și sud-estul Ucrainei. Simplu, cu tot sprijinul occidental, pentru că nu au cu ce în totalitate, la fel ca o mașină cu destul de mulți cai putere, dar fără o roată din cele patru necesare rulării pe șosea! Ne aducem aminte că în perioada premergătoare contraofensivei ucrainene, armamentul de la aliații din Vest (tancuri, blindate, artilerie de diverse calibre și categorii precum și alte echipamente) au ajuns, cu mari eforturi în Ucraina. Practic, după lupte crâncene, în care moartea este omniprezentă, iar măcelul între oameni este la ordinea zilei, în ciuda unor mici câștiguri teritoriale, forțele ucrainene nu au înregistrat, faptic, un progres semnificativ, care să facă diferența în echilibrul de forțe din teren, lăsându-i pe unii să se întrebe de ce și de cât mai este nevoie pentru reușita acesteia.
A Ukrainian serviceman walks near the wreck of a Russian tank on the front line in the Kyiv region, Ukraine, on March 28, 2022.
Un anume Bradley Bowman din SUA, director principal al Centrului pentru Puterea Militară și Politică din cadrul Fundației pentru Apărarea Democrațiilor spunea referitor la aceasta, că: „Este la fel de greu precum pare! Gândiți-vă la Primul Război Mondial, dar cu dronele acționând…Cu asta se confruntă ucrainenii. Și așa, în cultura noastră în Statele Unite, vrem rezultate ieri, dar pur și simplu nu așa funcționează când ești în confruntare cu o armată precum cea a rușilor”. Minele terestre de toate felurile, și cele permise și cele interizse prin tratate și convenții precum și obstacolele genistice de tot felul au reprezentat și continuă să reprezinte o problemă majoră pentru forțele ucrainene aflate „la contact”. Forțele armate rusești a amplasat cantități imense de felurite dispozitive explozive, inclusiv mine anti-personal, precum și mine antitanc, concepute pentru a elimina vehicule blindate, încetinind orice avans ucrainean semnificativ. Pot avea ucrainenii oricâte arme și vehicule de luptă terestre sofisticate, dar fără sprijin aerian este aproape imposibil să aibă rezultate vizibile pe teren. Asta este cea de-a patra „roată” despre care aminteam anterior! Iar provocarea ucrainenilor de a face din „plastilină” bici și să și pocnească este, practic, un „tocător” de vieți omenești și afirm cu toată responsabilitatea că nicio forță armată din lume, la această oră, nu ar trece de „fortărețele” rusești fără un sprijin aerian semnificativ. Nicio armată occidentală nu ar eluda factorul numit aviație! De aceea, ucrainenii sunt atât de insistenți până la a-i agasa pe mulți în a cere insistent vestitele aeronave militare F-16. Personal, mă miră faptul că aviația ucraineană mai există și mai rezistă și că, încă, mai continuă să zboare și să lupte în ciuda faptului că raportul de forțe reprezintă un avantaj copleșitor al Rusiei apropo de puterea aeriană. Aeronavele cerute de Kiev ar ajuta, implicit, la reducerea presiunii care apasă pe structurile proprii de apărare antiaeriană, care constă într-o „simbioză” ciudată între sisteme de rachete sol-aer de sorginte mai veche, sovietică, din ce în ce mai greu de procurat, și noul sistem de rachete Patriot intrat în dotare. Vă rog să mai țineți cont și de faptul că toate (absolut toate), sistemele de armament, tehnică, echipamente și mijloace de luptă primite de ucraineni pe filieră occidentală necesită pregătire și antrenament asiduu, eșalonată în timp, instruirea pe aceste noi mijloace intrate în dotarea ucrainenilor nefiind finalizată, în opinia mea, la data declanșării contraofensivei ucrainene. Poate mă-nșel eu, dar timpul necesar pentru a realiza o reală coeziune a subunităților, unităților și marilor unități terestre ucrainene a fost devansat din considerente strict politice. Și geopolitice, deopotrivă! Cu costuri masive în vieți omenești, desigur!
Ca să nu mai amintesc veritabilul coșmar logistic generat de multitudinea de echipamente „pestrițe” în tipuri, categorii, calibre etc primite de ucraineni și care trebuie integrate, ca aprovizionare cu muniții, carburanți, piese de schimb etc într-un complex de măsuri la care mi-e teamă să mă gândesc! Bine, pricepuți la „rezbel” și aflători de soluții se găsesc destui și pe aici pe la noi, destui care clamează, din confortul fotoliului de acasă ori de la crâșma din colțul străzii, că ar trebui ucrainenii „să facă aia ori ailantă”! Chiar ieri, așteptând pe un scaun să-mi vină rândul la tuns într-o frizerie din urbea mea natală am ascultat, vrând-nevrând, doi preopinenți (într-o altă limbă decât cea română) „combătând” la greu cu tactici, tehnici și proceduri apropo de războiul aflat în plină desfășurare la doi pași de noi de jurai că-s cel puțin comandanți de regimente de pe front. Pentru că băteau câmpii (fără nicio grație și din perspectivă pură a propagandei „orbaniste” din vecini), am rupt tăcerea și i-am întrebat ce profesie au. M-au privit suspicioși, dar mi-au răspuns, relativ politicos, că sunt, unul instalator, iar celălalt a fost șofer pe o dubă a unei brutării locale, acum pensionar. Și i-am întrebat dacă au făcut armata sau au văzut vreodată o zonă de conflict, de sunt atât de pricepuți la cele necesare de făcut pe front. Mi-au răspuns, pe rând, aproape cu mândrie, că au reușit „să fenteze”, la timpul lor, efectuarea stagiului militar. Le-am răspuns că, probabil, de-aia se pricep așa de bine la treburi militărești! M-au întrebat, firește, dacă eu mă pricep la armată și treburile militărești și am răspuns că m-aș cam pricepe, dacă tot am fost militar! Le-am exemplificat doar câteva „lucrușoare” din niște teatre de operații unde, totuși, nu era intensitatea luptelor de azi din „ograda vecină” și se uitau lung la mine ca la un „inventator” de povești! Mulți oameni confundă filmele cu realitatea și cred că dac-au văzut niște filme „cu război” pe Netflix ori altă rețea de streaming cinematografic online, devin pricepuți într-ale morții și vieții în linia întâi! În fine, mi-a venit rândul la tuns și i-am lăsat în pace pe cei doi pricepuți într-ale „trebilor” zeului Marte! E greu să nu ai răbdare cu contemporaneitatea unei Europe de secol XXI în care mor prea mulți oameni și-n care eu nu credeam să mai trăiesc vreodată!
Chiar dacă ucrainenii duc lipsă acută de aeronave de luptă care să schimbe echilibrul aerian de forțe, trimiterea de avioane F-16 în Ucraina nu ar schimba acest echilibru peste noapte. Este mai mult decât evident că este nevoie de multe luni, dacă nu de ani, de pregătire și instruire intensă pentru a profita la maximum de aceste avioane care nu sunt ieftine deloc. Și o astfel de aeronavă nu este deloc similară cu duba de transport pâine în care intră unul din „amicii” mei de la frizerie, la care „dă o cheie” și pornește la drum. Încărcat ori fără marfă…Generalul-maior în rezervă Mick Ryan, din forțele armate australiene, membru al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale a spus recent despre acest lucru că: „Aceste arme nu sunt gloanțe de argint. Nu există un singur sistem de arme care să ofere un avantaj decisiv. Este ca atunci când ai o mulțime de sisteme de arme diferite în aer și la sol. Ai nevoie de mult antrenament pentru ca aceste arme să ofere un adevărat avantaj pe front”. În contextul „luptei” pentru vestitele și vitalele aeronave de luptă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat duminică seara decizia „istorică” a Regatului Ţărilor de Jos precum şi a Danemarcei de a livra Ucrainei un total de 61 de avioane de luptă americane F-16, după cum relatează AFP preluată și de Agerpres. Zelenski a făcut public un mesaj pe X (fost Twitter), mulţumindu-i premierului olandez Mark Rutte, în care zicea: „Luptătorii noştri vor primi 42 de super-avioane de luptă” din Ţările de Jos. Aceste 42 de avioane se adaugă celor 19 anunţate deja de Danemarca. Aceasta şi Ţările de Jos, care l-au primit pe preşedintele ucrainean în cadrul unor vizite surpriză, s-au angajat să livreze F-16 forțelor aeriene ucraiene odată ce piloţii ucraineni vor fi instruiţi în hub-urile de pregătire desemnate de Alianță. Volodimir Zelenski a sosit duminică după-amiază la baza Skrydstrup din sudul Danemarcei, la două zile după ce SUA au dat „undă verde” ca Regatul Ţărilor de Jos şi Danemarca să trimită avioane de luptă americane F-16 în Ucraina. La acea bază aeriană, Zelenski a fost primit de premierul danez Mette Frederiksen, de ministrul afacerilor externe Lars Lokke Rasmussen şi de ministrul apărării Jakob Elleman-Jensen. Premierul danez a spus, la conferința de presă comună cu președintele ucrainean că:„Ştim că aveţi nevoie de mai mult echipament militar şi de aceea (…) vom dona Ucrainei 19 avioane de luptă F-16″. Aceste avioane vor fi livrate treptat Ucrainei de ctre danezi, şase spre finalul acestui an, opt anul viitor şi cinci în 2025. „Acesta este un sprijin foarte puternic pentru noi”, a afirmat Zelenski, subliniind că pregătirea piloţilor şi a inginerilor ucraineni a început deja în Danemarca. Anterior întâlnirii cu danezii, Volodimir Zelenski a aterizat în Olanda duminică pentru a încheia ceea ce el a numit „cel mai important acord” din timpul războiului cu Rusia: furnizarea de avioane de luptă F-16 pentru a pregăti Ucraina pentru iarnă şi pentru contraofensivă, pentru că, a subliniat el, Ucraina „nu se va preda”, după cum relatează EFE, preluată de Agerpres. Zelenski a sosit duminică dimineaţă la baza aeriană din Eindhoven, unde a fost primit de o delegaţie a guvernului interimar al Olandei, condusă de liberalul Mark Rutte, care l-a însoţit într-un tur al bazei militare şi i-a arătat mai multe avioane F-16 precum cele pe care a promis că le va livra „cât mai repede”. Acesta a afirmat, la conferința de presă comună, că „În mai, Olanda a anunţat că va pregăti personal militar ucrainean pentru desfăşurarea aeronavelor F-16. Astăzi putem anunţa că Regatul Ţărilor de Jos şi Danemarca se angajează să transfere aceste F-16 în Ucraina de îndată ce sunt îndeplinite condiţiile necesare”. Rutte, care a estimat că Olanda are în prezent 42 de avioane de luptă F-16 disponibile a fi donate, a considerat că „acesta este următorul pas” în sprijinul olandez pentru Ucraina, „un pas pe termen lung care transmite un semnal clar: vom continua să sprijinim Ucraina, cu orice este necesar şi atât timp cât este necesar, în eforturile militare, umanitare şi de reconstrucţie”. Zelenski declarase anterior destul de direct încă de la aterizarea sa în Olanda că „printre problemele-cheie„ pe care a venit să le discute cu olandezii se numără livrarea de F-16. „A fost prima dată când am auzit cel mai important acord şi anume că, pe lângă Statele Unite, Regatul Ţărilor de Jos este prima ţară care a acceptat să livreze F-16 Ucrainei” după pregătirea piloţilor şi inginerilor ucraineni, a spus Zelenski. Liderul ucrainean a vorbit despre „un nou pas pentru întărirea apărării aeriene a Ucrainei” şi a mulţumit Olandei pentru sprijinul deosebit pentru că „aceste avioane de luptă vor fi desfăşurate pentru a ţine teroriştii ruşi departe de oraşe şi satele Ucrainei”. Cu toate acestea, Rutte a ținut să afirme că aceste avioane „nu vor ajuta imediat la eforturile de război ale Ucrainei, ci fac parte din angajamentul pe termen lung” al Regatului Ţărilor de Jos faţă de Kiev. Este un fapt evident că, în pofida faptului că Zelenski a obţinut acordul pentru care a fost în Olanda și Danemarca, va mai trece ceva timp în clepsidra războiului până când avioanele de luptă vor fi gata de utilizare în Ucraina. Mai întâi, piloţii și personalul de operare vor trebui să urmeze un antrenament amplu și intens, urmat de pregătire militară specifică în Danemarca şi, în paralel, Ucraina va trebui să creeze infrastructura critică necesară pentru „aterizarea şi decolarea acestor avioane în siguranţă, deoarece sunt foarte sensibile„. Nu există o dată exactă, „nu vor fi livrate luna viitoare, asta este imposibil, dar curând după aceea”, a spus Rutte, care încă nu este sigur de câte avioane de luptă se va putea lipsi Olanda, pentru că va avea nevoie de câteva aparate de zbor pentru antrenamentele care vor avea loc în Danemarca şi România şi nici nu ştie de câtă muncă şi de cât timp va fi nevoie pentru pregătirea de utilizare a acestor avioane.Totuși, Zelenski a accentuat că: „Aceste F-16 vor oferi o nouă motivaţie şi energie soldaţilor şi civililor noştri”, în contextul în care de luni de zile face presiuni asupra ţărilor NATO pentru a-i furniza astfel de avioane.
Zelenski a dat asigurări că Kievul „avansează” şi a subliniat „că nu trebuie să uităm că (Ucraina) nu luptă împotriva oricui, ci se luptă cu Federaţia Rusă, care ieri, şi acum un an, au vrut să ne demoleze, să ne cucerească, şi au eşuat, iar acum vorbim despre contraofensivă. Ştiu, ne-am dori întotdeauna ca totul să meargă mai repede şi ca avioanele de luptă să accelereze cu adevărat acest proces (…) Dar vorbim despre apărarea antiaeriană, avem iarna în faţă şi ştim mai mult decât oricine ce înseamnă o iarnă fără curent electric. Şi aceasta este complexitatea problemei. Dar nu vom renunţa, aceasta este vestea bună”. Apăsând și pe pedala de accelerație politică a vizitei sale în vest, Zelenski a vorbit şi despre responsabilitate şi a insistat că Ucraina urmăreşte „o pace justă, cu recuperarea totală şi restabilirea integrităţii sale teritoriale” şi a avertizat totodată că nu va uita tragediile care au avut loc pe pământul ucrainean „doar pentru că timpul a trecut” şi va căuta dreptate în tribunale. „Poate că în Rusia ei cred că noi vom uita de toate acestea şi că vom ajunge la acorduri. Este o chestiune de dreptate. Nu, nu vom face acorduri. Cineva trebuie să-şi asume responsabilitatea şi le ştim numele”, a spus el, aflat la a doua vizită în Olanda de la declanşarea invaziei ruse din februarie 2022. La o zi după vizita lui Zelenski în Olanda și Danemarca, apar noi precizări referitor la aeronavele de luptă F-16. „Ucraina poate folosi avioanele de luptă F-16 care urmează să fie donate de Danemarca şi Olanda doar pe propriul teritoriu”, a declarat luni ministrul danez al Apărării, Jakob Ellemann-Jensen, potrivit Reuters, preluat și de Agerpres. „Donăm arme cu condiţia ca acestea să fie folosite pentru a alunga inamicul de pe teritoriul Ucrainei. Şi nu mai departe de atât”, a spus Ellemann-Jensen, potrivit agenţiei de presă Ritzau. „Acelea sunt condiţiile, fie că este vorba de tancuri, avioane de luptă sau altceva”, a spus el.
Cum era și firesc, Rusia a reacționat puternic la decizia Danemarcei şi a Regatului Ţărilor de Jos de a dona avioane de luptă F-16 Ucrainei, avertizând că această acţiune va escalada conflictul. De parcă nu ajunge cât măcel există acum… „Faptul că Danemarca a decis acum să doneze 19 avioane F-16 Ucrainei duce la escaladarea conflictului”, a declarat ambasadorul rus Vladimir Barbin într-un comunicat citat de agenţia daneză de presă Ritzau. „Ascunzându-se în spatele unei premise că Ucraina însăşi trebuie să determine condiţiile pentru pace, Danemarca încearcă cu acţiunile şi cuvintele ei să lase Ucraina fără altă opţiune decât să continue confruntarea militară cu Rusia”, a adăugat respectivul ambasador.
Pentru câteva rânduri, am să revin în proximitatea noastră imediată, adică la Budapesta, unde a sosit într-o vizită de lucru, „sultanul” de la Ankara, adică președintele turc Erdogan, într-o întâlnire cu Viktor Orban bacsi! Premierul ungar Viktor Orbán i-a primit duminică la Budapesta pe liderii Turciei, Serbiei, Qatarului şi ai altor state din Asia Centrală, pe care i-a invitat cu ocazia Zilei Naţionale, dar şi a găzduirii Campionatului Mondial de Atletism, profitând de ocazie pentru a-și asigura, în discuţii bilaterale, livrările de gaz pentru Ungaria, în condiţiile în care Ucraina a declarat că nu va mai prelungi din 2024 acordul pentru tranzitul gazelor ruseşti pe teritoriul său. Erdogan a sosit duminică la Budapesta pentru o vizită de o zi, însoţit de mai mulţi miniştri. Înainte de a-l întâlni pe Orban, preşedintele turc s-a reunit cu ministrul ungar pentru afaceri europene, Janos Boka. Ce au discutat, om vedea-n viitor! În marja acestei întâlniri, „parlamentele Ungariei şi Turciei vor aborda separat, în toamnă, chestiunea referitoare la ratificarea intrării Suediei în NATO”, a anunţat duminică ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, după cum transmit EFE și Reuters. Peter Szijjarto a afirmat că această problemă a fost discutată de premierul Ungariei, Viktor Orban, cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, într-o întâlnire desfăşurată duminică la sediul guvernului ungar din Budapesta. Szijjarto, care a informat despre rezultatul acelei întâlniri într-un mesaj video postat pe contul său de Facebook, a comentat că membrii celor două guverne vor continua să fie în contact pentru a discuta problema Suediei şi „se vor informa reciproc despre respectivele proceduri parlamentare„.
„Pe aripile vântului” din Răsărit…
După cum am mai amintit pe aici de atâtea ori, Turcia şi Ungaria sunt singurele ţări din NATO care joacă rolul de Gică Contra și care nu au ratificat până acum aderarea Suediei, deşi au făcut-o în cazul Finlandei. Ambele state scandinave au decis, după cum știți mai demult, să renunţe la neutralitate şi să intre în NATO după debutul invaziei rusă din Ucraina. Peter Szijjarto a mai adăugat că: „La fel ca Parlamentul Ungariei, şi Parlamentul Turciei se va întruni în toamnă, după vacanţa de vară, când va decide la ce dată ar putea fi pusă pe ordinea de zi problema ratificării intrării Suediei (în NATO)”. După cum am mai amintiți și eu pe aici, citând diverse surse informate de-a lungul timpului, guvernullui Viktor Orban amână de aproape un an ratificarea intrării Suediei în NATO din diverse motive. Ba că n-au bască, ba că basca-i prea verde, ba că stă prea mult într-o parte, ba că are moț! În iulie, același Peter Szijjarto dădea asigurări că ratificarea de către ţara sa a intrării Suediei în NATO este doar „o chestiune tehnică”. O chestie tehnică de șantaj la adresa UE, aș adăuga eu!Ce este interesant este faptul că Orban şi Erdogan nu au informat presa despre întâlnire, deşi cu puţin timp înainte ca aceasta să aibă loc, Orban a publicat o scurtă declaraţie pe Facebook în care sublinia că „Ungaria şi Turcia sunt parteneri strategici”. Potrivit lui Szijjarto, preşedintele Turciei va vizita din nou Budapesta la 18 decembrie, când se va întruni „Consiliul Strategic” format din miniştri din cele două ţări. Merită amintit și faptul că partidul liberal şi de opoziţie maghiar „Momentum” a protestat împotriva vizitei lui Erdogan, plasând un panou publicitar pe presupusul traseu al preşedintelui turc, în apropiere de sediul guvernului ungar, numind vizita acestuia „o ruşine„. Același partid a afirmat public că: „Orban poate căuta prietenia dictatorilor din Est, dar locul ţării noastre este – şi va continua să fie – în comunitatea şi în sistemul de valori europene”. Eu le dau dreptate oamenilor de la „Momentum”!
„Pe aripile vântului” din Răsărit…
Practic, pe lângă ajustări de politici comune au ba pe post de Gică Contra la UE și NATO, cele două țări au avut de târguit la bazar oarece alișveriș! Mai concret, Ungaria va cumpăra din Turcia 275 de milioane de metri cubi de gaz în anul care vine, 2024. Compania energetică ungară MVM va cumpăra anul viitor 275 de milioane de metri cubi de gaz de la compania turcă Botas, a anunţat duminică același Peter Szijjarto, care a adăugat că acordul a fost finalizat în timpul vizitei lui Erdogan la Budapesta. Ministrul maghiar a adăugat că: „Cooperarea noastră în domeniul energiei a intrat într-o nouă dimensiune. Am reuşit să finalizăm acordul dintre companiile de energie MVM (din Ungaria) şi Botas (din Turcia) privind achiziţia a 275 de milioane de metri cubi de gaze în 2024„, comentând, totodată, că sunt aşteptate noi negocieri care ar putea modifica volumul achiziţionat. A mai amintit că Turcia joacă deja un rol important în furnizarea de energie către Ungaria ca ţară de tranzit, în special datorită conductei Turkish Stream, care transportă gaze din Rusia. Acordul de duminică face din Turcia şi o „sursă de energie, ajutând astfel Ungaria să-şi diversifice furnizorii”, a mai declarat Szijjarto. După cum se știe prea bine, Ungaria este foarte dependentă de Rusia pentru nevoile sale energetice, importând de la ruși 85% din gazul şi 65% din petrolul necesar Ungariei. Fapt pentru care există urmări… Guvernul Orban este considerat cel mai apropiat aliat al Moscovei în Uniunea Europeană şi a criticat sancţiunile Bruxellesului împotriva Rusiei, impuse după invazia din Ucraina, deşi până acum a aderat la toate măsurile punitive ale „Celor 27”, după cum remarcă agenția EFE, preluată și de Agerpres. Și pentru că veni vorba despre Ungaria, apropo de laudele lui Viktor Orban la acțiunea sa anuală recentă de la Tușnad. Sursele oficiale spun că Ungaria a înregistrat o scădere a activității economice pentru al patrulea trimestru consecutiv, determinată, în special, de creșterea prețurilor, potrivit estimărilor oficiale publicate miercuri și citate de agențiile internaționale de presă. Produsul Intern Brut al Ungariei a scăzut cu 0,3% în perioada aprilie-iunie comparativ cu trimestrul precedent, continuând trendul negativ înregistrat de la jumătatea anului 2022. fapt anunțat de către Institutul de Statistică de la Budapesta. Ungaria a suferit luni în șir de o inflație anuală record, de peste 20%, care abia în iulie a scăzut la 17,6%. În acest context, Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar, a comentat, pe rețeaua X (ex-Twitter), că: „în ciuda războiului din Ucraina și a sancțiunilor” occidentale împotriva Rusiei invadatoare – evoluții acuzate în mod frecvent de autoritățile de la Budapesta pentru a explica scăderea – „economia este pregătită să revină în a doua jumătate a anului 2023”. El a lăudat mai ales „vigoarea agriculturii”, care, conform Institutului de Statistică de la Budapesta, a compensat slăbiciunile industriei. În România vecină Ungariei, PIB-ul a crescut cu 0,9% față de primul trimestru, după +0,5% în primăvară. Rezultatul e, totuși, considerat sub așteptări de către analiști, iar cauzele ar fi încetinirea consumului și contracția activității industriale. Și multe oiști prin gard… Părerea mea!
Acum vă propun și un popas prin China, acolo unde, ministrul de externe britanic James Cleverly ar urma să efectueze o vizită la sfârşitul acestei luni, după cum au anunţat trei surse familiare cu chestiunea citate luni de Reuters și preluate de Agerpres, o călătorie, zice-se, mult aşteptată și care ar încerca „să stabilizeze o relaţie turbulentă care a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii”.
„Pe aripile vântului” din Răsărit…
După cum spun agențiile de presă, ministerele de externe ale ambelor ţări nu au răspuns imediat la solicitări de comentarii. Cleverly era aşteptat în China spre sfârşitul lunii iulie, dar vizita nu s-a materializat, în timp ce Beijingul a anunţat neaşteptat înlocuirea omologului său Qin Gang cu fostul ministru chinez de externe şi diplomat veteran Wang Yi. Qin a dispărut timp de peste o lună înainte de a fi înlocuit la 25 iulie, în timp ce detaliile din spatele înlăturării sale au fost lăsate neclare de guvernul chinez. Acesta nu a mai apărut în public de la sfârşitul lunii iunie. Cleverly ar urma să aterizeze la Beijing la 29 august, a spus una dintre surse. Citată de Reuters. Alte două surse au declarat că vizita este aşteptată spre sfârşitul lunii, fără a preciza data.Vizita ar urma să dureze doar câteva zile şi „a fost redusă de la planul iniţial”. Toate cele trei surse au cerut anonimatul „din cauza sensibilităţii chestiunii”. Cleverly ar fi cel mai înalt oficial britanic care va vizita China de la pandemie, după ce relaţiile s-au prăbuşit pe fondul unor probleme incluzând represiunea Beijingului în Hong Kong şi tratamentul aplicat uigurilor, minoritate musulmană din provincia Xinjiang, din nordul Chinei. Guvernul Marii Britanii a adoptat o abordare relativ agresivă faţă de China, cu prim-ministrul Rishi Sunak declarând în mai că Beijingul reprezintă „cea mai mare provocare a epocii noastre pentru securitatea globală şi prosperitate”, conform celor subliniate de Reuters. Sunak este sub presiune din ce în ce mai mare din partea unor parlamentari din formaţiunea sa la putere, Partidul Conservator, care vor înăsprirea politicii Londrei cu privire la China. Marea Britanie găzduieşte, de asemenea, mari comunităţi ale diasporei din Hong Kong şi uigure, ai căror activişti sunt vocali în legătură cu presupuse abuzuri ale drepturilor omului în China. După ce China a ridicat restricţiile COVID-19 la începutul acestui an, o mulţime de oficiali europeni şi americani de rang înalt au vizitat ţara, unii cu mare pompă. Câţiva funcţionari publici britanici de rang înalt au vizitat China în ultimele luni, dar, prin comparaţie, aceste călătorii au fost relativ modeste.
Ultimul popas de azi este tocmai la antipozi, acolo unde Australia spune că va cumpăra peste 200 de rachete de croazieră Tomahawk din SUA, a anunţat luni guvernul de la Canberra, care încearcă să contracareze puterea militară în creştere a Chinei în regiune, conform celor relatate de AFP, preluată și de Agerpres.
„Pe aripile vântului” din Răsărit…
Această comandă, în valoare de 830 milioane de dolari, va aduce forţelor armate australiene arme dintre „cele mai puternice şi mai avansate din punct de vedere tehnologic”, a indicat Ministerul Apărării. Australia a lansat o revizuire militară majoră, orientându-se spre capabilităţi de lovire cu rază lungă de acţiune pentru a ţine la distanţă potenţiali inamici precum China, notează AFP. Potrivit unui comunicat, ministrul australian al Apărării, Richard Marles, a spus că: „Investim în capacităţile de care are nevoie forţa noastră de apărare pentru a-i ţine pe adversarii noştri departe de ţărmurile noastre şi pentru a asigura securitatea australienilor în lumea complexă şi incertă în care trăim astăzi”. Rachetele Tomahawk, cu o rază de acţiune de peste o mie de kilometri, vor fi dispuse pe distrugătoarele din clasa Hobart ale marinei australiane. De asemenea, aceste rachete pot fi utilizate de submarinele nucleare achiziţionate de Australia în cadrul pactului militar AUKUS, semnat între Canberra, Londra şi Washington.
Ce va mai fi? Om trăi și om vedea! Pentru azi am terminat de povestit și vă mulțumesc pentru răbdarea de a fi rămas cu aceste rânduri până la finalul lor! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse și surse foto:
https://www.ft.com/content/4351d5b0-0888-4b47-9368-6bc4dfbccbf5
https://www.nbcnews.com/think/opinion/russian-ukraine-war-ukrainian-army-winning-rcna22415
https://wwwb.agerpres.ro/politica-externa/2023/08/20/ucraina-obtine-avioane-f-16-din-olanda-si-danemarca-in-plina-contraofensiva-si-in-apropierea-iernii-sinteza–1156269
https://www.digi24.ro/stiri/externe/reactia-furioasa-a-rusiei-dupa-ce-danemarca-si-olanda-au-anuntat-ca-vor-dona-avioane-de-lupta-f-16-ucrainei-2473151
https://www.veridica.ro/stiri/ungaria-ramane-in-recesiune
https://shafaq.com/en/World/Hungary-to-buy-gas-from-Turkey-in-unprecedented-deal
https://www.thedefensepost.com/2023/08/21/australia-long-range-missiles-us/
https://www.japantimes.co.jp/news/2023/08/21/asia-pacific/politics/australia-us-tomahawk-missiles/
Opiniile cititorului
Continue reading
