„Lume, lume, soro lume”. Pașol na turbinca, Vidma!
de Nicolae Uszkai, Brașov

Motto: „Lumea-i cum este…şi ca dânsa suntem noi.” – Mihai Eminescu, în „Epigonii”

Stimați amici, sub logo-ul „Lume, lume, soro lume...”, ca de obicei, ne întâlnim miercurea, cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară” ori la întâmplări pe care le consider importante în încâlcita lume de azi. În caleidoscopul cu fapte date și întâmplări de azi, am să încep azi cu „continentul negru”, Africa, locul de unde paleontologii presupun și spun că ne-am trage cu toții, noi, cei din specia căreia îi place să-și zică Sapiens, Homo Sapiens… Astfel, ONU a anunţat, duminică, grăbirea retragerii misiunii sale de menţinere a păcii din nordul statului african Mali, în urma intensificării confruntărilor armate în zonă. Alianţa rebelilor separatişti tuaregi, denumită „Coordonarea Mişcărilor din Azawad”, a acuzat armata din Mali şi trupele din gruparea rusă de mercenari Wagner că au încălcat încetarea focului prin atacuri asupra combatanţilor tuaregi în apropierea oraşului Ber, după cum au relatat cei de la Reuters, preluată fiind informația și de către Agerpres. Armata din Mali nu a răspuns deocamdată acestor acuzaţii, în schimb spusese sâmbătă că şase soldaţi ai săi au fost ucişi în acest oraş în timp ce încercau să respingă o incursiune a unor grupuri teroriste. Vă reamintesc faptul că guvernul de la Bamako a cerut în luna iunie a.c. retragerea Misiunii ONU de menţinere a păcii în Mali, MINUSMA, misiune care activează în această ţară de un deceniu. Ca urmare a „deteriorării situaţiei de securitate”, ONU a decis acum să grăbească retragerea misiunii MINUSMA. Această retragere amplifică temerile asupra unor noi încălcări ale acordului de pace încheiat în 2015 între guvernul din Mali şi rebelii tuaregi şi asupra intensificării insurgenţei grupărilor islamiste. Lupte între rebeli şi trupele guvernamentale erau în desfăşurare şi duminică în jurul oraşului Ber.

Statul Mali este condus de o juntă militară care a întors spatele Franţei şi celorlalte state occidentale, alegând în schimb apropierea de Rusia în încercarea de a opri avansul jihadiştilor care au câştigat teren în această ţară şi în altele vecine ei, precum Burkina Faso şi Niger. Pseudo-țarul Volodea își are nasul vârât și pe aici, iar, oficial, gruparea rusă de mercenari Wagner are în Mali circa o mie de combatanţi, care, cică, desfăşoară operaţiuni comune cu armata acestui stat împotriva grupărilor rebele şi jihadiste, acţiuni în cursul cărora, potrivit ONU, au fost comise abuzuri grave. În stil muscălesc, probabil, să le arate ei, celor din Mali cât de Sapiens au ajuns ei la Maskva! Vorba unui Ivan mai „uman” și mai simpatic al legendelor ruseşti, drag lui Ion Creangă: „paşol na turbinca, Vidma!”

Rămânem nițel tot prin Africa și pentru că tot aminteam și săptămâna trecută de lovitura de stat din Niger, duminică seara, autorii loviturii de stat şi-au anunţat intenţia de a-l urmări în justiţie pe preşedintele înlăturat Mohamed Bazoum pentru înaltă trădare şi subminarea securităţii ţării. Astfel, colonelul Amadou Abdramane, unul din membrii regimului nou instalat prin forță, într-un comunicat de presă citit la postul public de televiziune, a declarat că: „Guvernul nigerian a strâns până în prezent probele pentru a-l urmări în faţa instanţelor naţionale şi internaţionale competente pe preşedintele înlăturat şi pe complicii săi locali şi străini pentru înaltă trădare şi subminarea securităţii interne şi externe a Nigerului”.

Guvernul instalat prin lovitură de stat îşi bazează acuzaţiile pe contactele preşedintelui Bazoum cu co-naţionali, şefi de stat străini şi şefi ai unor organizaţii internaţionale, potrivit celor transmise de AFP, citată de Agerpres. Mohamed Bazoum, președintele demis prin lovitură de stat, reţinut la reşedinţa sa prezidenţială încă din ziua loviturii de stat împreună cu fiul şi soţia, declarase pentru mai mulți vectori media că este ţinut ostatic, apoi lipsit de electricitate şi obligat să mănânce doar orez şi paste. Referitor la soarta preşedintelui demis, regimul militar instalat prin forță a cerut „să se pună sub semnul întrebării sinceritatea pretenţiei sale de a susţine că este sechestrat, deşi militarii nu i-au invadat niciodată reşedinţa prezidenţială şi acesta dispune încă de toate mijloacele de comunicare”. Membrii juntei militare au mai afirmat că președintele demis Bazoum „este vizitat în mod regulat de medicul său” și că, după o astfel de vizită, „medicul nu a ridicat nicio problemă cu privire la starea de sănătate a preşedintelui demis şi a membrilor familiei sale”. Potrivit unui apropiat de-al preşedintelui demis prin forță, o consultaţie medicală ar fi avut loc sâmbătă. În acelaşi comunicat citit la postul public de televiziune, regimul militar instalat prin forță a denunţat: „sancţiunile ilegale, inumane şi umilitoare ale ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest)” adoptate pe 30 iulie în cadrul unui summit al respectivei organizaţii. Statele vest-africane respective au anunţat, printre alte măsuri și sancțiuni, suspendarea tranzacţiilor financiare şi comerciale cu Nigerul. În același comunicat de presă citit de colonelul Amadou Abdramane, se afirmă că aceste sancţiuni „merg până acolo încât să priveze ţara de produse farmaceutice, alimente şi furnizare de curent electric„, indicând și faptul că „se iau toate măsurile urgente pentru a minimiza impactul sancţiunilor”. Nu spun și cum vor face asta…Au pomenit în respectivul comunicat citit de respectivul colonel că, în privinţa persoanelor apropiate regimului destituit care au fost arestate după lovitura de stat, junta militară subliniază că „îşi reafirmă dorinţa fermă de a respecta (…)angajamentele Nigerului în materie de drepturile omului„. Din umbra studioului TV unde nenea colonelul respectiv recita comunicatul, rânjesc satisfăcuți câțiva cioloveci cu diverse grade prin GRU ori FSB, „plantați” pe „continentul negru” călare pe „bidiviul” Wagner…

Din Africa vă readuc „cvasi-acasă”, pe meleaguri moldovenești, chiar dacă la stânga Prutului. De ce? Pentru că o știre bună, zic mulți, vine de aici. Cică, majoritatea diplomaților ruși, personalul tehnic și familiile lor, au părăsit luni Republica Moldova, întorcându-se în Rusia cu un avion venit să-i preia. Anterior, autoritățile moldovenești au cerut reducerea personalului ambasadei ruse de la Chișinău. Au circulat în mass media din Republica Moldova și-n România niște investigații media despre „jocurile” de-a spionajul „la greu” făcute aproape pe față de către personalul ambasadei ruse de la Chișinău. De, sunt obișnuiți să facă ce vor pe aici de mai mult de două secole! Au fost 22 diplomaţi ruşi şi 23 de angajaţi din rândul personalului tehnic, împreună cu familiile lor, care au părăsit luni Republica Moldova şi s-au întors în Federaţia Rusă, la bordul unei aeronave trimise special de Moscova, după cum au transmis mai multe agenții de presă, preluate de Agerpres. Chişinăul a cerut anterior ca numărul cetăţenilor ruşi care lucrează la ambasada rusă să fie redus de la 70 la 25 de persoane, relatează presa locală. Astfel, aeronava trimisă pentru a-i transporta la Moscova pe diplomaţii ruşi a aterizat la ora locală 05:30 pe Aeroportul Internaţional Chişinău, iar cei 45 de angajaţi ai ambasadei ruse au fost transportaţi la Aeroportul Internaţional Chişinău cu două autocare, mai multe automobile, dar şi un camion. În acest context, menționez faptul că jurnaliştii nu au avut acces în aeroport, conform celor din mass media moldovenească. Autorităţile de la Chişinău au decis luna trecută să reducă numărul de diplomaţi ruşi în Republica Moldova la zece, iar cel al personalului tehnic, la 15, o măsură calificată de ambasadorul rus drept „drastică” şi pentru care Moscova a anunţat măsuri proporţionale de răspuns.

Decizia Chişinăului a venit după ce, la 24 iulie, Jurnal TV şi portalul Insider din Rusia au publicat o investigaţie din care reieşea că pe acoperişul Ambasadei Rusiei la Chişinău au fost montate multiple sisteme de antene, capabile să capteze orice tip de semnale la distanţă lungă. Jurnaliştii moldoveni au identificat 28 astfel de dispozitive instalate pe acoperişurile celor două clădiri ale misiunii diplomatice situate pe bulevardul Ştefan cel Mare, în apropierea pricipalelor sedii ale puterii de la Chişinău. Numărul antenelor este aproape de două ori mai mare decât la Bruxelles, unde se află multe dintre instituţiile Uniunii Europene şi ale NATO. După cum spun unii experți, aceste echipamente pot colecta informaţii sensibile pentru securitatea ţării. De asemenea, investigaţia a arătat că agenţii ruşi deveneau mai activi în momentele în care în Moldova se desfăşurau evenimente politice importante, precum alegerea başcanului Găgăuziei sau summitul european găzduit la 1 iunie. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a publicat un comentariu după investigaţia jurnalistică privind acţiunile de spionaj ale Federaţiei Ruse în Republica Moldova şi l-a convocat pe ambasadorul Rusiei, Oleg Vasneţov, pentru explicaţii. Ulterior, Ambasada Rusiei în Republica Moldova a anunţat că va înceta temporar să ofere programări pentru chestiuni consulare începând cu data de 5 august „din motive tehnice”. Bineînțeles că ciolovecii muscali au reacționat în stilul caracteristic Moscovei.„Rusofobia în Moldova cel mai adesea nu se regăseşte în rândul oamenilor, ci conducerea ţării taie toate legăturile”, a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reacţionând la decizia Chişinăului de a reduce cu două treimi, de la 70 la 25 de oameni, personalul Ambasadei Federaţiei Ruse în Republica Moldova. Omul are prăjit creierașul cu prea multă vodcă, dacă amestecă termenii diplomatici, spionajul pe față cu conviețuirea pașnică. Firește, a sărit de    „posterior” în sus și madam Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, care a afirmat că: „Este un nou pas spre distrugerea relaţiilor bilaterale din partea regimului de la Chişinău. În dorinţa sa de a se evidenţia în faţa sponsorilor săi vestici pe partea de rusofobie, Chişinăul oficial cade la tot mai mari adâncimi, împrumutând activ experienţa ucraineană şi baltică, precum şi măsurile standard, inclusiv aducerea de ofense publice ţării noastre, interzicerea presei de limbă rusă, atacarea limbii ruse. Se adaugă noi forme de luptă împotriva pericolului rus inexistent. Şi iată că avem această expulzare, care este o nouă metodă de a încurca diplomaţii noştri să-şi îndeplinească atribuţiile”. Cocoană, ați pus cizma mujicului pe gâtul acestei bucăți de pământ românesc de mai mult de două secole! Mai lăsați oamenii de aici să aleagă ce vor ei să facă și nu le mai spuneți voi ce trebuie ei să facă pentru binele propriu! Pașol na turbinca, Vidma!

Nu putem să-i uităm și pe „ei”, așa că, după cum „bine” ne-au  obișnuit vecinii noștri din nord-vest, firește că nu e săptămână lăsată de la Cel de Sus să nu intre-n ecuație vreun „băț băgat prin gardul” bunului simț, a bunei vecinătăți și a încălcării cutumelor diplomatice firești de către supușii „micului Volodea” de la Budapesta, Viktor Orban pe numele său. Precum o pietricică-n pantofi, se ițește, din timp în timp, câte-un oficial maghiar, pe principiul picăturii chinezești, să dea cu mucozitățile budapestane în ciorba unei normalități firești a traiului celor două popoare pe care istoria le-a „condamnat” să fie împreună de vreo mie și un pic de ani.

Așa se face că un nene de la Budapesta, pe numele dumisale Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale în cadrul cancelariei prim-ministrului ungar a zis duminică (unde altundeva decât în România?) că „fără Cluj nu există istorie maghiară, nu există naţiune maghiară, iar dezvoltarea oraşului se datorează unităţii maghiarilor”, potrivit mai multor vectori media maghiari, care au ținut să amplifice mesajul slujbașului maghiar, așa cum era programat să fie, cel mai probabil, pe principiul războiului informațional copiat de la ciolovecii muscali. Respectivul politician a participat duminică la inaugurarea „Casei Herepei”, casa parohială veche situată lângă Biserica Reformată din strada Kogălniceanu din Cluj-Napoca, clădire renovată cu sprijinul financiar al guvernului maghiar. În ultimele zile, mass media noastră mioritică redescoperă faptul că Ungaria finanțează „la greu” diverse ONG-uri maghiare, având o agendă ascunsă, dar clară, în același timp: resuscitarea la maximum a iredentismului de factură soft, de data asta…Cine nu vede acest lucru, e fie naiv, fie nepăsător, fie „idiot util”, în cel mai pur înțeles științific. Înaintea acestui eveniment de inaugurare a respectivei clădiri, a avut loc o slujbă religioasă care a deschis cea de-a paisprezecea ediţie a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj. Oficialul maghiar a ținut să sublinieze că: „dacă se realizează unitatea şi solidaritatea, suntem capabili de miracole”. În opinia secretarului de stat maghiar, orice persoană care nu a mai vizitat Cluj-Napoca din perioada anilor 1980-1990 ar fi surprinsă să vadă progresele înregistrate, doar că acestea „nu se fac de la sine”.

Árpád János Potápi, politicianul de la Budapesta a mai apăsat accelerația și a mai zis că: „Pentru această evoluţie a fost nevoie ca şi noi, maghiarii, să ne unim, să întărim sentimentul şi experienţa apartenenţei naţionale. Numele oraşului Cluj-Napoca nu se poate separa de personalităţile istorice maghiare şi de maghiari”. Ca să mai dreagă busuiocul peste bățul bine băgat prin gard, responsabilul pentru politici naţionale din guvernul lui Viktor Orban a ținut să mai adauge și că: „prin aceasta nu afirmăm că doar maghiarilor le aparţine oraşul”…Tupeul iredentist crește în progresie geometrică, raportată, firește, la nesimțirea politrucilor noștri de pe cheiul Dâmboviței, care reinventează roata unei guvernări menite să ducă țara „pe noi culmi de civilizație și progres” ale oiștei în gardul istoriei! Pașol na turbinca, vidmelor! Și cei de la Budapest și cei de la București!

Acușica, vă propun să revenim „acili-șa”, la doi pași de „căsuțaaa noaaastră/ cuibușor de nebunii” guvernamentale, cu un prezident cvasi-absent și un premier plecat după „fentele” celor ce-l „păpușează” atent și „pas cu pas”. Așa se face că luni după-amiază tot audiovizualul mioritic (bașca tăt „Aliotmanul” presei din online) dădură în undele hertziene și-n online cu „of și vai” că a venit mina marină și a explodat ea „ici-șa” la Costinești, să ne strice nouă bunătate „dă sejur pă litoral” precum și feng-shui-ul locuitorilor plaiurilor mioritice care-și zic: „e rezbel, coane, da’ mai încolo-șa”! Trec peste circoteca de rigoare a unor moderatori care nu au habar pe ce lume trăiesc, care au bătut câmpii fără grație și care-ar fi în stare să-ntrebe și vreun măturător de stradă care-i „șpilul” cu minele marine, doar ca să iasă audiența și „reitingu’”, dar cine nu a înțeles că războiul e fix la  doi pași de noi și că ciolovecii muscălești tatonează pe principiul „obraznicul mănâncă praznicul” prin orice pas, oricât de mizerabil pentru a vedea reacțiile NATO și până unde pot merge dânșii cu nesimțirea. Nu mă refer, totuși, la respectiva mină, că, firește, poate fi ucraineană, ori chiar rămasă de prin cel de-al doilea război mondial (puțin probabil), ci la joaca de-a pirații muscălești în curtea noastră de către niște marinari de-ai lui Volodea. Așa se face că rușii au tras focuri de avertizare asupra unei nave-cargo care se îndrepta spre portul Izmail de la Dunăre (sau spre Sulina cum ar fi reieșit ulterior), dar în ape internaționale și către gura de intrare pe canalul Dunării.

O navă militară rusească de patrulare, „Vasili Bîkov” pe numele său de botez marinăresc, a deschis foc de avertisment duminică în Marea Neagră în preajma unei nave-cargo turcești sub pavilionul insulelor Palau, care se îndrepta către portul ucrainean Izmail, de pe brațul Chilia al Dunării, după cum a anunţat printr-un comunicat ministerul rus al apărării. Potrivit datelor companiei „Refinitiv”, nava se afla în apropiere de coastele Bulgariei şi se îndrepta către portul românesc Sulina, după cum precizează și Reuters. Nava „Vasili Bîkov” a tras focuri de avertizare cu mitraliere de bord asupra navei „Sukru Okan”, cu echipaj turcesc și aparținând unui armator turc, în zona de sud-vest a Mării Negre, după ce căpitanul turc nu a răspuns la solicitarea de a se opri pentru inspecţie, a precizat același minister muscălesc, potrivit agențiilor de știri AFP și Reuters, preluate de Agerpres. Rușii au mai zis prin acel comunicat că militarii ruşi au urcat să inspecteze apoi la bordul navei-cargo cu ajutorul unui elicopter Ka-29, iar după încheierea inspecţiei „Sukru Okan şi-a continuat drumul către portul Izmail”, conform celor spuse în comunicatul rus. Nici mai mult nici mai puțin decât încălcarea nenumăratelor tratate internaționale în domeniul maritim și…piraterie sadea! Trebuie spus că este prima dată când Rusia deschide focul asupra/în preajma unei nave comerciale în afara teritoriului ucrainean de la ieşirea sa anunţată din acordul privind cerealele, luna trecută, după cum anunța același Reuters.

Pașol na turbinca, Vidma!

Ca o urmare directă, luni, cotaţiile „futures” la grâu au crescut cu până la 1,2%, după care avansul s-a mai moderat la 0,3% astfel că un „bushel” de grâu era cotat la 6,56 dolari, după ce vineri cotaţiile au scăzut cu 1,5%, scrie Agerpres, preluând informații de la Bloomberg. Ca să subliniez faptul că rușii testează limitele răbdării NATO, am să vă „duc” pentru câteva rânduri în vestul Europei, după care revenim în Marea Neagră. Astfel, forţele aeriene daneze au interceptat, luni, două bombardiere ruseşti care au fost identificate deasupra Danemarcei şi care se îndreptau spre zona pe care Ţările de Jos o monitorizează pentru NATO. Avioanele olandeze F-16 au fost chemate în misiune, luni dimineaţă, dar bombardierele ruseşti fuseseră deja interceptate înainte de a intra în spaţiul aerian olandez al NATO şi s-au întors din drum, au precizat forţele aeriene olandeze, citate de Reuters. De principiu, avioanele sunt interceptate dacă nu au un cod unic de identificare, nu furnizează un plan de zbor şi dacă nu există o conversaţie bi-direcţională, a precizat un purtător de cuvânt. El a menţionat că avioanele ruseşti încalcă destul de frecvent spaţiul aerian al unei ţări europene sau se apropie de ea.

Tot luni, avioane britanice ale Royal Air Force au interceptat două bombardiere rusești de patrulare maritimă cu rază lungă de acțiune, la nord de Insulele Shetland, Scoția. Ministrul forțelor armate din Marea Britanie, James Heappey, a declarat că avioanele sunt „gata să contracareze orice potențială amenințare la adresa teritoriului Regatului Unit”. Ei au monitorizat aeronavele rusești de patrulare maritimă Tu-142, folosite pentru recunoaștere și război antisubmarin, denumite „Bear F” și Bear-J, în indicativele NATO, în spațiul aerian internațional în timp ce treceau la nord de Regatul Unit și plecau din „zona de interes a Regatului Unit”.

În continuare, vă propun să citiți și aici o analiză publicată de „The New York Times”, care arată cum a ajuns regiunea Mării Negre un „butoi cu pulbere”. Știu că e un pic cam lung „turul de orizont” de azi, dar cred că merită. Analiza am preluat-o, parțial, de la cei de la Libertatea, de la ProTv și de la YAMNews, care au tradus-o fiecare și adaptat-o în românește. În principiu, cei de la „The New York Times” spun că denunțarea de către Rusia a acordului pentru cereale a mutat Marea Neagră în centrul războiului dintre Rusia și Ucraina, cu bombardamente asupra porturilor ucrainene, atacuri asupra navelor civile și amenințări privind o escaladare a conflictului în regiune. În respectiva analiză, se spune că: „Porturile Reni și Ismail, aflate la doar câțiva kilometri de România, au fost bombardate după retragerea Rusiei din acordul pentru cereale la Marea Neagră. Atacurile au vizat nu doar infrastructura portuară, ci și capacitatea Ucrainei de a continua transporturile, dar, mai important, au avut loc la doar câțiva kilometri de spațiul NATO, riscând o tensionare puternică a relațiilor bilaterale, în condițiile în care liderii alianței au subliniat că vor apăra „fiecare centimetru din teritoriul alianței”. Preșdintele turc Erdogan, un actor important în Marea Neagră, a avertizat că dacă războiul se extinde la Marea Neagră, va fi un dezastru total pentru întreaga regiune, iar președintele român Klaus Iohannis a transmis că „această escaladare prezintă riscuri serioase pentru securitatea din Marea Neagră”. În ciuda avertismentelor statelor riverane, incidentele au continuat, iar duminică, marina rusă a deschis focul spre o navă comercială din Marea Neagră, invocând că nava nu a răspuns apelurilor de a fi inspectată. După retragerea din acord, Moscova a avertizat că toate navele care navighează în Marea Negră către porturile Ucrainei vor fi considerate potențiali transportatori de mărfuri militare. Nici Ucraina nu a rămas pasivă în fața de acestor evoluții ale războiului. Kievul a ripostat săptămâna trecută cu două atacuri asupra navelor rusești efectuate în două zile consecutive – demonstrând noua sa rază de acțiune cu ajutorul dronelor navale care pot lovi porturile rusești aflate la sute de kilometri de coasta Ucrainei. De asemenea, a emis un avertisment potrivit căruia șase porturi rusești din Marea Neagră și căile de acces către acestea vor fi considerate zone aflate în „risc de război”. Moscova a avertizat că toate navele care navighează în Marea Neagră către porturile Ucrainei vor fi considerate potențiali transportatori de mărfuri militare. Orașele ucrainene au fost lovite în repetate rânduri în ultimul an și jumătate de rachete care au plecat de pe nave rusești staționate în Marea Neagră. În tot acest timp, deplasându-se la suprafața apei, dronele navale ucrainene se îndreaptă pe furiș, încărcate cu explozibili, spre porturile și navele rusești, o armă tot mai importantă în arsenalul Kievului. În spațiul aerian, avioanele de supraveghere și dronele NATO și ale aliaților zboară deasupra apelor internaționale, adunând informații folosite pentru a contracara invazia Moscovei, chiar dacă Rusia umple cerul cu propriile sale aeronave. După ce s-a retras din acordul privind cerealele, Rusia a bombardat masiv porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru a bloca transporturile de cereale esențiale pentru economia Ucrainei și a lovit chiar și porturi de pe Dunăre aflate la câteva sute de metri de România, țară membră NATO. Atacarea acestor zone a crescut temerile că Alianța Nord-Atlantică va fi atrasă în conflict. Bătălia pentru controlul mării ar putea avea implicații asupra piețelor globale de energie și asupra aprovizionării cu alimente la nivel mondial. Și, de asemenea, va aduce aproape sigur noi provocări pentru NATO, care încearcă să susțină un principiu central al dreptului internațional – libera navigație pe mare – fără a atrage alianța direct în conflict cu forțele rusești.”

Pașol na turbinca, Vidma!

În completarea analizei respective, aș adăuga că, dintotdeauna, cam de pe la Petru cel Mare încoace, Marea Neagră a fost în centrul atenției Rusiei de a-și extinde influența geopolitică și economică, ceea ce a dus la ciocniri cu alte puteri mondiale, inclusiv la multiple războaie cu Imperiul Otoman. Și de fiecare dată ne-a afectat și pe noi, intrând în principatele române ca-n brânză când și cum au avut chef muscalii! Este bine știut că porturile situate în aceste „ape calde” au facilitat comerțul pe tot parcursul anului, fără opreliști naturale. Geografia i-a oferit Rusiei un loc pentru a-și proiecta puterea politică în Europa, în Orientul Mijlociu și dincolo de aceste zone și, ca urmare, de mulți ani încoace, Vladimir Putin a încercat să sporească influența Moscovei în jurul Mării Negre, investind masiv fonduri guvernamentale în dezvoltarea porturilor de la Marea Neagră și a orașelor de vacanță și în consolidarea puterii militare rusești prin facilitățile navale din zonă care deservesc flota Moscovei de aici. Oricum am privi „tulburarea” apelor din această mare, în ciuda dorinței exprimate de NATO de a evita o confruntare directă cu Rusia, riscurile unui incident involuntar care să scape situația de securitate de sub control cresc de ceva timp. Ultimele incident, cel de duminică cu nava turcească sub pavilion Palau spune tot! Zice-se că Marea Neagră este foarte importantă pentru NATO, chit că nu prea s-a văzut asta în ultimul summit de la Vilnius. Dacă nu mă înșel, aceasta apare menționată undeva pe la paragraful 75 din vreo 90 și ceva al documentului final de la acest summit…Cineva mai înalt, mai mut și de prin Sibiu iar a tăcut ca ghiocelul și a negociat la NATO cu gândul la vreo vacanță personală! În respectiva analiză de la ziariștii americani din New York se mai spune că: „Trei state membre NATO – Turcia, România și Bulgaria – au ieșire la Marea Neagră, prin patru porturi importante. Cinci țări partenere NATO se află, de asemenea, în regiune – Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Controlul asupra Mării Negre este un obiectiv de război evident pentru Rusia și unul dintre motivele pentru care, în 2014, a anexat Crimeea, o mare peninsulă de pe coasta de nord a mării, după ce președinte prorus al Ucrainei de atunci a fost înlăturat în urma unei rebeliuni. De la începutul invaziei, Moscova a ocupat trei porturi ucrainene importante. A minat intensiv apele, a neutralizat marina ucraineană și a impus o blocadă de facto asupra transportului maritim civil către și dinspre toate porturile ucrainenilor. NATO și statele sale membre desfășoară misiuni de supraveghere și poliție aeriană deasupra teritoriului alianței, a apelor teritoriale și a apelor internaționale din Marea Neagră, dar sunt atente să nu se abată în zona de război. În martie, în singurul contact fizic cunoscut în cursul acestui război între armata rusă și cea americană, un avion de război rusesc a lovit o dronă de supraveghere americană, determinând operatorii acesteia să o doboare în apele internaționale. Dar, recent, NATO a crescut numărul acestor zboruri de supraveghere și de poliție aeriană, a anunțat alianța după cea de-a doua reuniune a Consiliului NATO-Ucraina din 26 iulie. Kievul și unii lideri din industria navală au cerut ca aliații occidentali să ofere escortă navelor care doresc să sfideze amenințările rusești și să transporte cereale din porturile Ucrainei, dar există numeroase probleme în acest sens. În primul rând, Turcia a fost fermă în încercarea de a-i împiedica pe aliații săi din NATO să escaladeze tensiunile cu Rusia în Marea Neagră. Turcia a încercat, de asemenea, să-l convingă pe Putin să revină la acordul privind cerealele pe care l-a intermediat, chiar dacă speranțele se diminuează, a declarat Sinan Ulgen, un fost diplomat turc și director al EDAM, o instituție de cercetare turcă. „Turcia s-a opus constant oricărei misiuni NATO în Marea Neagră, considerând că o prezență mai mare a NATO acolo ar crește riscul unui conflict cu Rusia”, a spus Ulgen.

Pașol na turbinca, Vidma!

De la începutul invaziei ruse, Turcia, care controlează trecerea în și dinspre Marea Neagră prin strâmtorile Bosfor și Dardanele în baza unei convenții din 1936, a interzis navelor de război rusești și ucrainene să folosească strâmtorile, un gest lăudat de Ucraina și NATO. Dar Turcia a cerut, de asemenea, țărilor NATO să nu-și trimită navele de război. „Așadar, tensiunea care stă la baza acestei situații se referă la modul în care SUA și Turcia privesc Marea Neagră și la modul în care o încadrează în cadrul umbrelei de securitate a NATO”, a declarat Ulgen. „Dar până acum, de când Turcia a închis strâmtorile pentru navele de război rusești, SUA nu au încercat să încolțească Turcia”, a precizat el. Ucraina a putut face relativ puțin în Marea Neagră, dar nu a încetat niciodată să încerce să dezvolte o amenințare care să sfideze forțele navale mult mai puternice ale Moscovei. Ucraina a folosit drone maritime pentru a ataca flota navală rusă în octombrie. La momentul respectiv, nu era clar dacă aceasta va deveni o parte consistentă și eficientă a arsenalului său. Dar apoi, săptămâna trecută, a atacat cu drone care nu au fost detectate, în acțiuni-surpriză, două nave rusești, lovindu-le pe ambele. Peste 3% din petrolul și produsele petroliere la nivel mondial circulă prin Marea Neagră. Din punct de vedere istoric, aproximativ 750.000 de barili de țiței rusesc, sau 20% din exporturile sale de țiței, pleacă din Marea Neagră, deși țara a redus aceste transporturi la 400.000-575.000 de barili pe zi, potrivit companiilor de urmărire a petrolierelor, deoarece Rusia a încercat să susțină prețurile alături de partenerul său, Arabia Saudită. Extinderea războiului în ultima lună în Marea Neagră a produs cea mai semnificativă scumpire a carburanților din ultimele luni. Prețul țițeiului a urcat pe bursele mondiale de la 72 de dolari pe baril la final de mai la 86 de dolari pe baril. Ucraina a atacat cu drone o navă militară în apropiere de portul Novorosiisk, tot de la Marea Neagră. Atacurile au dus la creșterea îngrijorărilor, deoarece Rusia exportă o mare cantitate de țiței prin portul Novorosiisk. De asemenea, Ucraina a avertizat săptămâna trecută că toate porturile rusești de la Marea Neagră, inclusiv Novorosiisk, Tuapse, Taman, Anapa, Soci și Gelendzhik, sunt considerate acum drept „amenințare militară”, iar toate navele ce navighează către porturile ruse vor fi considerate drept transporturi de armament, astfel că sunt ținte valide. Oficialii ucraineni au precizat că speră ca, prin extinderea războiului la porturile rusești, să poată provoca Moscovei o anumită suferință economică. Mihailo Podoliak, un consilier de rang înalt al președintelui Volodimir Zelenski, a declarat că, atât timp cât Kremlinul refuză să respecte legislația internațională, se poate aștepta la „o reducere puternică a potențialului comercial rusesc”. Cu toate acestea, Rusia s-a dovedit a fi un furnizor de petrol rezilient. După ce marii comercianți de petrol și marile companii petroliere internaționale au refuzat să vândă petrol rusesc în urma invaziei din Ucraina, firmele comerciale și companiile de transport maritim nou înființate cu sediul în Emiratele Arabe Unite, Grecia și Hong Kong au preluat ștafeta. David Goldwyn, un fost oficial al Departamentului de Stat cu responsabilități în domeniul energiei, a declarat că prețul petrolului ar putea crește cu 10 până la 15 dolari pe baril, dacă exporturile rusești din Marea Neagră vor fi strămutate. Sarah Emerson, șefa firmei de consultanță Energy Security Analysis, spune că întrebarea care se pune acum este dacă „ucrainenii pot face acest lucru (să lovească navele rusești) din nou și din nou. Acest lucru ar afecta și mai mult piețele energetice, care deja au probleme”. Mie mi se pare o analiză destul de exhaustivă a situației și e clar că „băieții” sunt bine informați despre ce se petrece aici, aproape de ograda noastră! Mult mai bine decât noi, din păcate!

Aș încheia „turul de orizont” de azi cu o mică oprire și pe la vecinii bulgari, unde se mai joacă „din ambreiaj” presupusa orientare pro-rusă a vecinilor noștri. Firește, prezidentul lor e știut de pro-moscovit sadea, dar mai sunt și oameni normali la cap la Sofia!

Pașol na turbinca, Vidma!

Astfel, agențiile de presă au notificat faptul că guvernul Bulgariei a luat hotărârea să anunțe compania rusă petrolieră Lukoil despre încetarea acordului de acordare a concesiunii asupra terminalului portuar „Rosenets”, parte a portului de transport public de importanță națională Burgas. Anularea concesionării a fost decisă de parlamentul bulgar, după ani de zile în care personalități politice și analiști economici și-au exprimat îngrijorarea că Rusia a creat o veritabilă enclavă pe teritoriul bulgar prin controlul asupra portului, care privează statul de sume importante încasate din taxe. Preşedintele filo-rus despre care aminteam anterior, gaspadin Rumen Radev, a contestat măsura la Curtea Constituţională, după votul din Parlament. Că așa i-o fi zis lui Volodea să facă, să fie un Gică Contra sadea! Radev a spus că: „prețul pentru deciziile pripite și necugetate este întotdeauna plătit din buzunarele celor obligați să suporte consecințele”, afirmând, totodată, că deciziile în domeniul energiei trebuie să se bazeze întotdeauna pe nevoia de fiabilitate și continuitate a aprovizionării cu materii prime și de garantarea unor prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie. Și numai cu rușii, firește, că nu știe parlamentul mai bine decât el ce și cum trebuie făcut!  Pe de altă parte, ca să se-mpută bine de tot treaba la doi pași de noi, Ucraina a avertizat public că navele care transportă petrol Lukoil la Burgas reprezintă o ţintă militară legitimă pentru marina și forțele armate ucrainene.

Pentru astăzi am cam terminat să vă-ngrijorez cu știrile săptămânii! Ce va mai fi? Om trăi și om vedea! Pentru azi am terminat de povestit și vă mulțumesc pentru răbdarea de a fi rămas cu aceste rânduri până la finalul lor! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!

Al dumneavoastră,

Nicolae Uszkai

Surse și surse foto:

https://www.agerpres.ro/politica-externa/2023/08/13/onu-grabeste-retragerea-misiunii-sale-din-nordul-mali-in-urma-intensificarii-luptelor–1153732

https://stirileprotv.ro/stiri/international/regimul-militar-din-niger-vrea-ca-presedintele-mohamed-bazoum-sa-fie-judecat-pentru-inalta-tradare-video.html

https://www.agerpres.ro/politica-externa/2023/08/14/video-niger-regimul-militar-vrea-ca-presedintele-bazoum-sa-fie-judecat-pentru-inalta-tradare–1153752

https://www.agerpres.ro/politica-externa/2023/08/13/update-tir-de-avertizare-rus-asupra-unei-nave-cargo-in-marea-neagra-nava-s-ar-fi-indreptat-spre-sulina–1153677

https://www.reuters.com/world/europe/russian-warship-fires-dry-cargo-ship-black-sea-defence-ministry-2023-08-13/

https://www.digi24.ro/stiri/externe/cotatia-graului-pe-burse-a-crescut-dupa-ce-rusii-au-tras-asupra-unei-nave-cargo-in-marea-neagra-2463557

https://www.dw.com/en/russian-warship-fires-warning-shot-at-black-sea-cargo-ship/a-66522844

https://stirileprotv.ro/stiri/international/analiza-the-new-york-times-cum-a-devenit-marea-neagra-cel-mai-fierbinte-punct-al-razboiului-dintre-rusia-si-ucraina.html

https://stirileprotv.ro/stiri/international/majoritatea-diplomatilor-rusi-au-parasit-moldova-dupa-acuzatii-de-spionaj-ce-era-pe-acoperisul-ambasadei.html

https://www.france24.com/en/europe/20230814-%F0%9F%94%B4-live-russia-violated-international-law-in-warning-shots-incident-in-black-sea-says-ukraine

https://www.politico.eu/article/russia-fire-warning-cargo-ship-black-sea/

https://maritime-executive.com/article/russian-warship-fires-shots-to-stop-merchant-ship-in-black-sea-kremlin

https://www.veridica.ro/stiri/bulgaria-pune-capat-controlului-rusesc-asupra-portului-burgas

https://stirileprotv.ro/stiri/international/onu-grabeste-retragerea-misiunii-sale-din-nordul-mali-in-urma-intensificarii-luptelor.html

https://www.libertatea.ro/stiri/cum-a-devenit-marea-neagra-cel-mai-fierbinte-punct-al-razboiului-dintre-rusia-si-ucraina-si-ce-schimbari-a-adus-ruperea-acordului-pentru-cereale-4629813

https://www.digi24.ro/stiri/externe/moldova/zeci-de-angajati-ai-ambasadei-rusiei-de-la-chisinau-parasesc-republica-moldova-cu-o-cursa-speciala-2463633

https://www.france24.com/en/africa/20230813-un-peacekeeping-mission-in-mali-quits-base-early-over-insecurity

https://www.lemonde.fr/en/le-monde-africa/article/2023/08/13/un-force-in-mali-quits-base-early-over-insecurity_6091738_124.html

https://newsmaker.md/ro/avionul-trimis-de-rusia-in-romania-sa-repatrieze-diplomatii-rusi-a-plecat-cu-intarziere-care-a-fost-motivul/

https://www.magyarhirlap.hu/haron_tul/20230813-potapi-arpad-janos-kolozsvar-nelkul-nincsen-magyar-tortenelem-nincsen-magyar-nemzet

https://szegedma.hu/2023/08/potapi-arpad-janos-kolozsvar-nelkul-nincsen-magyar-tortenelem-nincsen-magyar-nemzet

https://kronikaonline.ro/erdelyi-hirek/potapi-arpad-janos-bo-tiz-ev-alatt-haromszaz-milliard-forint-beruhazas-jutott-a-hataron-tuli-magyarsaghoz