Jurnal FM 
„Oameni care au fost”. Elena Densușianu-Pușcariu, medic, profesor și Om…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on decembrie 7, 2022
Motto: „Femeia nu este sexul slab. E cel mai nobil dintre cele două, prin puterea sa de sacrificiu, de suferință în tacere, de umilință, credință și cunoaștere.”– Mahatma Gandhi
Ca de obicei, aici, la „Oameni care au fost”, vă invit să ne mai amintim câte ceva despre personalități care au marcat istoria nației noastre, fie ei din Brașov și împrejurimi, fie de pe tot cuprinsul țării și din toate timpurile. Reiterez ceea ce am mai spus pe la începuturile acestei rubrici, că toate „portretele vorbite” ale „oamenilor care au fost” sunt creionate exclusiv pe baza surselor pe care le inserez la finalul fiecărui portret. Aceste „portrete” nu s-au dorit, nu se doresc și nici nu sunt „viziuni academice” ori de alt tip mai „prețios”, de rămas „pentru eternitate”, ci sunt doar demersuri de aducere la cunoștința publică a unor figuri mai puțin cunoscute către cei care, întâmplător, citesc aceste rânduri. Dacă, vreodată, am lăsat altă impresie și faptul că am extras mai mult dintr-o sursă în detrimentul altora, poate mai interesante sau nu, îmi fac mea culpa! Astăzi, vă aduc în atenție câteva gânduri în câteva rânduri despre Elena Densușianu-Pușcariu, prima femeie profesor universitar în domeniul medical din România, prima femeie profesor la o clinică de oftalmologie din lume. Menționez că am mai scris despre această personalitate deosebită acum vreo trei ani, dar cred că nu se va supăra nimeni dacă îi mai acordăm câteva minute din viață readucerii ei în amintire.
Elena Densușianu-Pușcariu a fost, înainte de toate, o femeie puternică ce a trecut peste multe prejudecăţi întâmpinate-n viaţă şi a demonstrat că atunci când poţi şi vrei, poţi trece peste multe tare ale societăţii în care trăiești şi să-ţi îndeplineşti visul. Cine a fost această doamnă? Elena Densușianu-Pușcariu a fost medic oftalmolog, șef al Clinicii de Oftalmologie de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași și profesor la Facultatea de Medicină din Iași. Trebuie să subliniez, din nou, că Elena Densușianu-Pușcariu a fost prima femeie medic oftalmolog din România, prima femeie profesor universitar în domeniul medical din România și prima femeie profesor de oftalmologie din lume. Sunt niște superlative care n-au cum să lipsească din orice caracterizare a vieții acestei personalități. Elena Densușianu-Pușcariu s-a născut la 3 martie 1875, la Făgăraş, în familia lui Aron Densuşianu, filolog, profesor la Universitatea din Iaşi, a mamei sale, Elena Circa, scriitoare, soră a lui Ovid Densuşianu, poet, critic şi istoric literar. Mama sa Elena a fost, ulterior perioadei făgărășene a vieții sale, directoare și profesoară de germană la Liceul de domnișoare din Iași. Elena Densușianu-Pușcariu se mută cu familia la Iași, unde urmează cursurile secundare la Liceul „Principatele Unite”. Tânăra a urmat cursurile secundare la Iaşi, susţinându-şi bacalaureatul în anul 1893, și se înscrie apoi la Facultatea de Medicină din Iași. Aici, va obţine diploma de doctor în medicină şi chirurgie a Facultăţii de Medicină din Iaşi, în anul 1899, la vârsta de numai 24 de ani. Elena Densușianu-Pușcariu a moştenit, fără dubiu, geniul familiei de cărturari a Densuşienilor, fiind, pe lângă o foarte bună profesionistă în medicină, recunoscută și în domeniul literar și al artei plastice.Pentru specializare, a plecat la Paris, unde lucrează alături de personalităţi importante ale medicinei mondiale cum au fost: profesorul André Victor Cornil, Émil Roux şi Ilia Ilici Mecinikov. După întoarcerea în ţară, devine, pas cu pas, preparator la laboratorul de anatomie patologică al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, medic secundar al Eforiei, medic secundar al Spitalului „Sf. Spiridon” din Iaşi, medic secundar al „Serviciului de boale de ochi”, docent în oftalmologie al Facultăţilor de Medicină din Iaşi şi din Bucureşti, asistent al „Clinicei Oftalmologice” din Bucureşti, apoi șef de clinică, pentru ca, în anul 1920, să devină șef al Clinicii de Oftalmologie din Iaşi. O ascensiune fulminantă în carieră şi care nu s-a putut realiza de către această femeie tenace decât cu foarte multă muncă şi studiu aprofundat! Plus trecerea peste toate prejudecățile vremii sale!
Trebuie amintit că, deşi a pornit de la o bază material precară, Elena Densușianu-Pușcariu a crescut numărul de paturi, saloane, laboratoare, săli de operaţie, a creat un important material iconografic, cameră de mulaje (realizate după cazuri din clinică), cameră obscură, având o activitate deosebită, în primii zece ani în clinică și peste 2500 de intervenţii. O muncă asiduă imensă într-o țară nu prea bogată, ca să mă exprim eufemistic. Elena Densușianu-Pușcariu a fost deosebit de eficientă și prolifică pe tărâmul cercetării ştiinţifice şi a publicisticii medicale de specialitate. Am găsit în sursele accesate pentru documentare că ar fi publicat peste 100 de lucrări ca unic autor sau în colaborare cu specialişti de marcă ai timpului său, precum: Pinoy, Victor Babeş, Noguki, Ghe. Marinescu, G. Socor. Totodată, a publicat tratate de specialitate în alte țări, cum au fost cele publicate în Marea Britanie şi Argentina, ca unic autor sau împreună cu alți colaboratori de-ai săi. Cele două cursuri universitare editate în anul 1927 prezintă o imagine coerentă și solidă a concepţiei sale privitoare la oftalmologie şi cuprind analize clinico-experimentale, terapeutice, incursiuni în istoria medicinei, hărţi, fotografii şi desene color realizate chiar de ea după cazurile din clinică pe care le-a tratat.Totodată, a observat şi anticipat concluzii cu caracter practic rămase fundamentale în clinică. Elena Densușianu-Pușcariu a avut contribuţii la epidemiologia, formele clinice şi terapia curativ-profilactică a bolilor oculare, precum și la investigarea implicaţiilor oftalmologice ale patologiei generale. Datele despre ea spun că a descris trei noi metode în chirurgia oftalmologică, că a dezbătut problema traumatismelor oculare datorate războiului și a prezentat numeroase procedee de chirurgie plastică. În același timp, ca o altă realizare, merită menționat că a realizat experimental keratită folosind bacilul Calmette-Guerin. Realizările sau s-au manifestat și au continuat cu noi domenii în care şi-a pus amprenta ştiinţifică. În anul1925, a abordat tratamentul cataractei la diabetici, iar în anul 1931, a publicat rezultatele a 68 intervenţii cu „metoda Stănculeanu” (extragerea intracapsulară a cristalinului). Ulterior, alături de prof. D. Manolescu s-a aflat printre cei care au publicat şi prezentat noi studii referitoare la epitelioamele corneei, plasmocitomul conjunctival, sarcomul coroidian. Totodată, a contribuit la precizarea cadrului nosologic a corioretinitei Jensen şi în special a gomei retrobulbare a nervului optic, aducând valoroase informaţii semiologice neurologiei. Sincer, nu știu la ce se referă ultima frază, dar pameni care se pricep la „limba medicală” spun că a reprezentat un fapt meritoriu!
Este demn de menționat că, împreună cu colaboratorul său, dr. D. Lăzărescu, Elena Densușianu-Pușcariu a publicat rezultatele cercetării a 684 de cazuri de cherato-conjunctivită eczematoasă, propunând ca această afecţiune să fie numită „oftalmie scrofuloasă”, în anul 1930. Prima descriere exactă a trahomului (conjunctivita granulomatoasă) pe plan mondial îi aparţine tot Elenei Densușianu-Pușcariu, prin lucrarea „Le trachome (La conjonctivite granuleuse). Au point de vue clinique et avec des considération sur son état en Roumanie – 1914”, apărută într-un moment în care unele cărţi străine prezentau eronat multe noţiuni, altele nedescriind faza de început a bolii. Alte realizări de-ale sale? Elena Densușianu-Pușcariu a descoperit şi descris „semnul inelului” – format din pliul semilunar şi fundurile de sac cu infiltraţie de ţesut trahomatos. A introdus o foaie de observaţie specială pentru bolnavii cu trahom, din care să rezulte rapid datele cu privire la originea infecţiei, prezenţa altor bolnavi cu trahom, vechimea bolii şi tratamentele anterioare urmate. A preconizat măsuri speciale privind profilaxia trahomului: conferinţe, editarea de broşuri, deplasarea în şcoli; la nivel guvernamental să se prevadă un buget pentru profilaxia bolii; să se interzică / limiteze accesul pe teritoriul României a persoanelor cu trahom. De asemenea, Elena Densușianu-Pușcariu a sesizat impactul neurosifilisului în bolile oculare, impact ce a fost ilustrat prin stabilirea mai exactă a ponderii etiologiei luetice în afecţiunile oculare, elucidarea unor aspecte patogenice neurooftalmologice, determinarea precisă a cadrului nosologic a unor afecţiuni, stabilirea metodelor optime de tratament. A introdus examenul serologic pentru sifilis la toţi bolnavii internaţi. Sublinia necesitatea profilaxiei sifilisului ca armă eficace împotriva cecităţii susţinând numeroase conferinţe în ţară. Succesiunea de lucrări publicate de ea în „Archives d’ophtalmologie”-1931, constituie o adevărată monografie privitoare la acest subiect. Nu s-a lăsat influenţată de opiniile anilor 1920-1930 privitoare la eficienţa malario-terapiei în sifilisul nervului optic, fiind printre primii autori din lume care demontează acest mit. În același timp, emite concluzia că febra malarică nu are efect curativ în aceste forme, având primordialitate pe plan mondial referitor la cele susţinute, contrar unora care şi în anii 1935 erau adepţii acestei forme de terapie. Descrie un semn particular în neurosifilis: „semnul Elena Puşcariu” – înfundarea regiunii zigomatice la 10-14 % din bolnavi şi cefaleea sifilitică, prezentă la majoritatea pacienţilor, fără a avea însă caracterul descris anterior şi fără o localizare specifică. În anul1913, la Bucureşti publicase „Instrucţiuni populare pentru prevenirea orbirei”, instrucţiuni ce s-au distribuit în şcoli, gări şi primării din toată ţara. Acestea prevedeau măsurile ce se impun pentru prevenţia oftalmiei purulente şi a conjunctivitei granuloase, precum şi cele de prim ajutor în cazul traumatismelor oculare. A introdus, începând cu anul 1931, o condică specială destinată celor cu pierderea totală a vederii, consideraţi incurabili; concluziona că în România se ajungea la un număr de 3000 de persoane care-şi pierdeau anual vederea, arătând că la marea majoritate vederea ar fi putut fi salvată.
Elena Densușianu-Pușcariu propunea, pentru prevenirea bolilor oculare, câteva măsuri unice pe atunci în lume: profilaxia bolilor sociale: sifilisul, gonoreea şi tuberculoza; campanii de informare cu privire la mijloacele de evitare a bolilor oculare şi la măsurile ce se pot lua în aceste cazuri (de exemplu, prezenţa în cadrul comunităţilor sărace a „surorilor şi infirmierelor de ocrotire”); măsuri speciale: stabilirea frecvenţei bolilor oculare faţă de celelalte prin introducerea unor fişe individuale de sănătate; înfiinţarea a cel puţin unui serviciu de oftalmologie la două judeţe.Totodată, ea mai propunea crearea unor echipe mobile de specialişti pentru efectuarea de examene oftalmologice, mici intervenţii, completarea fişei individuale de sănătate („care trebuie să fie obligat să o aibă fiecare locuitor, mai ales rural”) cu toate datele privitoare la aparatul vizual; introducerea gratuităţii pe transportul pe căile ferate la bolnavii ce necesită a fi trataţi într-un centru oftalmologic; examinarea AV a tuturor şcolarilor. A susţinut și înfiinţarea unor clase speciale pentru ambliopi, cum se proceda la acea vreme în ţările occidentale şi introducerea de măsuri de instruire şi dotare a medicilor de circumscripţie pentru acordarea primului ajutor în diverse cazuri afecţiuni oculare.Cele mai importante tratate de oftalmologie îi citează contribuţiile, în special cele privitoare la tumorile oculare, oftalmie simpatică, conjunctivită, glaucom, trahom sau diferite tehnici operatorii. Într-una dintre lucrările sale, scria: „Executând un mare număr de operaţiuni, am putut să-mi dau seama de insuficienţa unor metode, ceea ce m-a făcut să imaginez metode personale, care mi-au dat cele mai bune rezultate în toate cazurile în care le-am întrebuinţat”.Elena Densușianu a promovat întreaga sa viață profilaxia şi prevenirea orbirii, prima lucrare pe acest subiect fiind publicată încă din 1913 (“Instrucţiuni populare pentru prevenirea orbirii”). A reluat această temă ulterior, în alte articole, vorbindu-le mamelor despre cum își pot proteja copiii de diverse afecțiuni oculare, solicitând înființarea a cel puţin unui centru oftalmologic pentru două judeţe și efectuarea controalelor periodice.
Elena Densușianu-Pușcariu a fost aleasă ca membră a Societăţii de oftalmologie britanice, al Societăţii de oftalmologie franceze şi a Societăţii de oftalmologie din Italia. În anul 1927, Elena Puşcariu a fost aleasă drept preşedinte al Societăţii de Medici şi Naturalişti (prima societate ştiinţifică românească, înfiinţată la Iaşi în 1833) contribuind la creşterea prestigiului acestei prime societăţi ştiinţifice româneşti. Pe lângă activitatea ştiinţifică, s-a remarcat si ca scriitoare: (O crimă socială sau Urmările lipsei unei legi pentru căutarea paternităţei, Bucureşti, Tipografia Ziarului Cronica Thoma Basilescu, 1906), traducător (Basme din Transilvania, Friedrich Müller, Bucureşti, Minerva Institutul de Arte Grafice şi Editură, 1914), istoric al ştiinţei (publicând sau susţinând conferinţe precum aceea din 1937, Pensée et philophie scientifique). S-a remarcat și ca artist plastic, fiind o pictoriţă „de marcă” şi o foarte talentată desenatoare.Elena Densușianu-Pușcariu a fost căsătorită cu Emil Puşcariu, profesor la Facultatea de Medicină din Iaşi, creator al Institutului antirabic din Iaşi, politician și artist plastic. După moartea soţului său, a donat cărţile acestuia Bibliotecii Laboratorului de Histologie de la Facultatea de Medicină din Iaşi. După pensionarea sa, în ciuda tuturor dificultăţilor generate de cel de-al doilea război mondial, şi-a continuat activitatea clinică şi publicistică.
Sursele despre ea spun că o regăsim în numărul 10-11-12 din decembrie 1946, la rubrica „Colaboratori de onoare”, al revistei „Pagini medicale – revistă lunară de medicină şi chirurgie generală”, precum şi în alte publicaţii din presa ştiinţifică din ţară sau străinătate. La venerabila vârstă de aproape 90 de ani, a publicat la editura pariziană „Doin” cartea: „Vingt syndromes oculaires hérédo-familiaux et congénitaux”.A trecut la cele veșnice la 20 mai 1966 la Iași. În memoria sa, Serviciul oftalmologic al Spitalului „Sf. Spiridon” din Iaşi poartă azi numele Clinica I Oftalmologică „Prof. dr. Elena Puşcariu”.Medicul Richard Constantinescu din Iași a cercetat mult și multe despre această veritabilă doamnă a medicinei românești, a fost printre primii (dacă nu primul) care în anul 2005 a publicat o biografie completă a Elenei Densușianu-Pușcariu și a fost un neobosit promotor al ideii ca denumirea onorifică a clinicii oftalmologice ieșene să poarte numele acestei mari profesioniste a medicinei. Puteți citi tot textul acestuia pe ultimul link inserat la finalul acestor rânduri. Acest domn doctor scria anul trecut pe blogul domniei sale, printre altele, că „am avut intenţia să public un volum dedicat Elenei Densușianu și nu știu dacă-l voi materializa vreodată. La Muzeul de Istorie a Medicinei al Universităţii de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, i-am dedicat o expoziţie permanentă acestei personalităţi a oftalmologiei europene. Și acum îmi amintesc de privirile mirate ale studenţilor și ale celor care mă urmăreau cum purtam în spate, din subsolul unei clinici înspre muzeu, saci cu mulaje. Au fost salvate de la casare piese care odinioară erau mândria unei clinici”...
Vă mulțumesc c-ați avut răbdarea de a citi rândurile de față și că ați putut afla sau v-ați reamintit despre acest mare om! Stimate amice și stimați amici, ne întâlnim miercurea viitoare cu o altă personalitate deosebită aici, la „Oameni care au fost”. Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse, surse foto și lecturi suplimentare:
Ioachim Lazăr- „Densușieni, Sub semnul Minervei: femei de seamă din trecutul românesc”, Bucureşti
George Marcu (coord.), „Dicţionarul personalităţilor feminine din România”, Editura Meronia, Bucureşti, 2009
Cernea P. „Elena Puşcariu (1875-1965)”.În volumul „Personalităţile oftalmologiei româneşti.” Ed. Universitatea, Craiova, 2000.
https://federatiasanitas.ro/2018/06/20/elena-densusianu-puscariu-1875-1966/
https://cultural.bzi.ro/elena-densusianu-puscariu-prima-femeie-medic-din-romania-27440
http://womeninscience.swu.bg/?p=891
https://www.inoza.ro/romance-pe-bancnote/
https://dosaresecrete.ro/elena-densusianu-prima-femeie-profesor-de-medicina/
https://www.viata-medicala.ro/opinii/cum-pot-sa-ajut-20829
Opiniile cititorului
Continue reading
