Nicolae Novac, violonist și dirijor român de etnie romă
#Postat de Carmen Vintu on martie 27, 2026
Nicolae Novac (1913, Târgu Jiu – 1979, București) a fost un violonist și dirijor român de etnie romă, cunoscut și ca primul soț al Justinei Băluțeanu.
S-a născut în 1913 în Târgu Jiu, județul Gorj, într-o familie de romi muzicanți. A studiat muzica la Conservatorul din București, iar apoi s-a întors în orașul natal pentru a-și continua activitatea artistică.

Sursa foto: AI
Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Novac#/media/Fișier:Nicolae_Novac.jpg
În 1949, ca președinte al Sindicatului Lăutarilor din raionul Târgu Jiu, a înființat Orchestra Taraful Gorjului. În acest scop, a organizat două concursuri de selecție la Cinematograful „Căldărușe”, unde au fost aleși 80 de instrumentiști și soliști vocali. Repertoriul orchestrei cuprindea muzică populară din toate zonele raionului Târgu Jiu.
Sub conducerea sa, orchestra a susținut primul spectacol în aprilie 1949. Printre soliștii care s-au remarcat se numără Lia Bobirci și Gena Bârsan, iar colaboratori de renume, precum Maria Lătărețu, Ion Luican și Dan Moisescu, au participat la evenimentele susținute de orchestră.
Novac a fost dirijorul Tarafului Gorjului între 1949 și 1968 și a colaborat cu Maria Tănase începând din 1960, susținând numeroase concerte alături de ea în toată țara.
De asemenea, a fost mentorul artiștilor Justina Băluțeanu și Nelu Bobirci, contribuind semnificativ la dezvoltarea carierei lor muzicale.
Opera
- „Magul care-și căuta steaua” (versuri), Colectia „Chemarea Literară”, Rastatt, Germania, 1951.
- „La capătul drumului” (nuvelă), în revista „Carpații”, Anul II, Nr. 9-10, 10 Septembrie 1955 – 10 Ianuarie 1956, Madrid, Spania.
- „Povești fără țară” (nuvele), Editura „Carpații”, Madrid, 1957, cuprinzând lucrări ca „Strada Florilor”, „Annemarie”, „Într-o noapte de toamnă”, „Furtuna” și „La capătul drumului”.
- „Ultimul învins” (poeme), Cleveland, Ohio, 1965.
- „Cetăți sfărâmate” (schițe), Editată sub auspiciile „Asociației Culturale Române” din Hamilton, Canada, 1972.
- „Kahlil Gibran – Maxime și Cugetări” (ediție tradusă și îngrijită), Editura „Carpații”, Traian Popescu, Madrid, 1980.
- „Agape” (antologie), Editura „Romanian Canadian Herald”, Kitchener, 1982, în colaborare cu Florica Batu și Dumitru Ichim.
Novac a avut o carieră remarcabilă în muzică și literatură, iar prin implicarea sa în viața culturală a lăsat o creație importantă, atât în domeniul artistic, cât și în cel al promovării tradițiilor românești.
Jurnal FM 