Nicolae Ivan (1855–1936), primul episcop al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului și membru de onoare al Academiei Române (1934)
#Postat de Carmen Vintu on mai 17, 2025
Nicolae Ivan s-a născut la 17 mai 1855 în satul Aciliu, județul Sibiu, într-o familie numeroasă de țărani mijlocași. A urmat școala primară în localitatea natală (1861–1865), apoi Liceul de Stat din Sibiu (1865–1874), pe care l-a absolvit cu calificativul „foarte bine”. Între anii 1874–1877 a urmat cursurile Seminarului Teologic „Andreian” din Sibiu, unde a obținut același calificativ.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ivan#/media/Fișier:Nicolae_Ivan.jpg
După finalizarea studiilor, în septembrie 1877, a fost numit învățător în Săliște, județul Sibiu, unde a activat până în 1884. În această perioadă s-a căsătorit cu Maria Jech, de religie romano-catolică, trecută la ortodoxie în februarie 1880. A fost hirotonit diacon pe 26 octombrie 1880 de către Mitropolitul Miron Romanul, iar patru ani mai târziu, în aceeași zi, a fost hirotonit preot și numit profesor de religie și preot la Penitenciarul din Aiud, unde a desfășurat timp de șase ani o activitate umanitară remarcabilă.
La 1 octombrie 1890 a devenit redactor responsabil al publicației religioase „Telegraful Român” din Sibiu, apărând cu tenacitate interesele Bisericii Ortodoxe și ale românilor. În această perioadă a sprijinit înființarea unei noi eparhii ortodoxe în Ardeal, idee care s-a concretizat mai târziu prin întemeierea Episcopiei de la Cluj.
La 31 octombrie 1892 a fost numit protopop al Alba Iuliei și paroh al bisericii centrale din oraș. În noiembrie 1894 a fost numit și administrator protopopesc la Orăștie. A militat pentru educația religioasă, susținerea școlilor confesionale și conștientizarea românilor asupra importanței păstrării identității naționale.
Pe 1 iunie 1897 a fost ales asesor economic al Arhiepiscopiei Sibiului. În această calitate, a contribuit la construirea Catedralei Mitropolitane din Sibiu și a Academiei Teologice „Andreiene”, devenind un personaj influent în viața bisericească și culturală a vremii.
A fost membru al Congresului Național Bisericesc (din 1888), membru al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului (1888–1919), vicepreședinte al Partidului Național Român din Transilvania (1906–1918), și susținător fervent al idealului Unirii de la 1 Decembrie 1918.
După Unire, în februarie 1919, a propus reînființarea Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului, care s-a concretizat în 1921. A fost ales primul episcop al noii eparhii și hirotonit arhiereu în Catedrala din Sibiu, la 4 decembrie 1921. A fost instalat la Cluj la 19 decembrie 1921, la vârsta de 66 de ani.
Realizări remarcabile ca episcop (1921–1936):
- A construit Catedrala Episcopală din Cluj;
- A înființat Academia Teologică Ortodoxă din Cluj, cu sediu propriu și un corp profesoral de elită;
- A obținut sediul Reședinței Episcopale, a ctitorit un orfelinat, un cămin preoțesc, o tipografie, zeci de imobile și numeroase biserici;
- A fondat și condus publicația bisericească „Renașterea”;
- A sprijinit activ organizații culturale românești precum ASTRA;
- A fost membru fondator și președinte al băncilor românești „Vatra” (Cluj) și „Lumina” (Sibiu);
- Din 1921, a fost membru de drept în Senatul României.
A avut și o bogată activitate publicistică, publicând articole și broșuri, printre care:
- „O pagină din lupta noastră pentru existență” (Sibiu);
- „Schițe din viața criminală”;
- „Copilul de suflet”;
- „O căsătorie la țară”;
- Articole în „Telegraful Român”, „Tribuna”, „Foaia Poporului”, „Gazeta Transilvaniei”, „Renașterea” etc.
Distincții și recunoaștere:
- Ordinul „Meritul Cultural”, clasa I, conferit de regele Carol al II-lea;
- Cetățean de onoare al municipiului Cluj (octombrie 1933);
- Diplome de onoare din partea Academiei Ortodoxe din Cernăuți și a Regelui Ferdinand I;
- Membru de onoare al Academiei Române (1934).
Episcopul Nicolae Ivan a trecut la Domnul pe 3 februarie 1936. A fost înmormântat cu onoruri naționale în cripta de sub Catedrala Episcopală din Cluj-Napoca, în prezența unor personalități marcante ale vremii.
Jurnal FM 