Mihai Popovici, jurist, jurnalist, politician
#Postat de Carmen Vintu on octombrie 21, 2025
Mihai Popovici (n. 21 octombrie 1879, Brașov – d. 7 mai 1966, București) a fost licențiat în filosofie, doctor în drept, jurnalist și politician, susținător fervent al unirii Transilvaniei cu România. A fost lider al Partidului Național Român și ulterior fruntaș în Partidul Național Țărănesc, ocupând funcții importante în toate guvernele național-țărăniste din perioada interbelică.

Licenţiere:
| Domeniu Public: Potrivit legii din România privitoare la dreptul de autor şi drepturile conexe, sunt excluse de la protejarea proprietăţii intelectuale următoarele:ideile, teoriile, conceptele, descoperirile ştiinţifice, procedeele, metodele de funcţionare sau conceptele matematice ca atare şi invenţiile, conţinute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară şi traducerile oficiale ale acestora;simbolurile oficiale ale statului, ale autorităţilor publice şi ale organizaţiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul şi medalia;mijloacele de plată;ştirile şi informaţiile de presă;simplele fapte şi date;fotografiile unor scrisori, acte, documente de orice fel, desene tehnice şi altele asemenea.Prin urmare, această imagine se află în domeniul public. |
Istoricul fișierului
Apasă pe dată/timp pentru a vedea fişierul aşa cum era la data respectivă.
| Data și ora | Miniatură | Dimensiuni | Utilizator | Comentariu | |
|---|---|---|---|---|---|
| actuală | 23 septembrie 2008 22:12 | 120×180 (17 KB) | Radu Trifan (Discuție | contribuții) | {{Descrierea imaginii| Mihai Popovici |http://www.memorialsighet.ro/ro/fise_matricole_penale.asp?id=10 | | | versiunea originală a fost modificată electronic cu programul Photoshop | }} {{CC-by-nc-nd-3.0}} |
- Nu puteți suprascrie acest fișier.
Utilizarea fișierului
Următoarele 2 pagini trimit spre această imagine:
Sursa foto: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Fi%C8%99ier:Mihai-Popovici.jpg
Popovici a urmat Liceul românesc din Brașov și și-a continuat studiile la Universitatea din Budapesta și la Facultatea de Filosofie din Viena, unde a obținut și doctoratul în drept. Ca membru al Partidului Național Român din Transilvania, a avut un rol activ în mișcarea politică românească, contribuind cu numeroase articole publicate în presa românească din Transilvania. După intrarea României în Primul Război Mondial, în 1916, s-a înrolat în armata română.
Între 1917 și 1918, a fost însărcinat cu organizarea corpului voluntarilor români din Moldova, mulți provenind din rândul prizonierilor ardeleni din Rusia. În același timp, a făcut parte din Comitetul Național al românilor emigranți din Austro-Ungaria, format la Odessa în 1918.
După război, a jucat un rol esențial în Marea Unire, participând la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918. A fost ales în Marele Sfat Național și a ocupat o funcție în Consiliul Dirigent al Transilvaniei, la Departamentul Industriei și Comerțului. În urma alegerilor din noiembrie 1919, a devenit deputat în Parlamentul României Mari. Ulterior, a deținut funcțiile de ministru al Lucrărilor Publice și ministru al Finanțelor în guvernele interbelice.
La formarea Partidului Național Țărănesc în 1926, Mihai Popovici a devenit vicepreședinte al partidului, o funcție pe care a păstrat-o constant. A fost ministru în toate guvernele PNȚ, gestionând portofoliile Finanțelor, Justiției, Internelor și Lucrărilor Publice. Deși cumnat cu Alexandru Vaida-Voevod, în perioada dictaturii regale s-a alăturat grupului condus de Iuliu Maniu, fiind un susținător loial al acestuia.
După al Doilea Război Mondial, Popovici a fost arestat pe 21 august 1947 pentru activitatea sa intensă în cadrul PNȚ. Deși nu a fost acuzat direct în Afacerea Tămădău, a fost deținut la închisoarea din Sighetu Marmației începând cu 12 noiembrie 1950, inițial pentru 24 de luni, pedeapsa fiind extinsă ulterior cu încă 60 de luni. A fost eliberat în 1955, după șapte ani de detenție, și a murit pe 7 mai 1966, la vârsta de 87 de ani.
Activitate politică
- Deputat: 1919
- Ministru al Lucrărilor Publice: 5 decembrie 1919 – 12 martie 1920
- Ministru al Finanțelor:
23 februarie 1920 – 12 martie 1920 (ad-interim)
6 iunie 1927 – 20 iunie 1927
10 noiembrie 1928 – 15 octombrie 1929
13 iunie 1930 – 4 aprilie 1931 - Ministru de Interne: 7 iunie 1930 – 8 iunie 1930
- Ministru de Justiție: 11 august 1932 – 9 noiembrie 1933
Opera
- Solidarismul politic (București, 1923)
- Bugetul (1924)
- Datoriile și creanțele României după tratate (1925)
- Discurs (1925)
- Politica de revalorizare și conversiunea la Banca Națională (1925)
- Politica de producțiune și bugetul (1926)
- Legea pentru reorganizarea Înaltei Curți (1929)
- Legea contabilității publice (1930)
- Lege pentru reorganizarea Înaltei Curți de Conturi (1930)
Bibliografie
- Predescu, Lucian. Enciclopedia României. Cugetarea, Editura Saeculum, București, 1999. ISBN 973-9399-03-7
- Roșca, Nuțu. Închisoarea elitei românești. Compendiu. Aska Grafika, Sighetu Marmației, 2006. ISBN 973-0-04670-0
- Stelian Neagoe. Oameni politici români. Editura Machiavelli, București, 2007, pp. 591-593. ISBN 973-99321-7-7
Ministru de Finanțe al României
- Mandate:
23 februarie 1920 – 12 martie 1920
6 iunie 1927 – 20 iunie 1927
10 noiembrie 1928 – 15 octombrie 1929
13 iunie 1930 – 4 aprilie 1931
Partide:
- Partidul Național Român
- Partidul Național Țărănesc (1926-1947)
Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mihai_Popovici
Jurnal FM 