Marius Nasta, medic pneumoftiziolog român
#Postat de Carmen Vintu on decembrie 4, 2024
Marius Nasta (n. 4 decembrie 1890, București, România – d. 6 aprilie 1965, București, România) a fost un medic pneumoftiziolog, profesor, întemeietor al Institutului de Pneumoftiziologie din București și membru titular al Academiei Române, din 1955.
Marius Nasta a fost una dintre cele mai mari personalități ale ftiziologiei mondiale. Profesorul Ferencz Kovacs, părintele ftiziologiei ungare, l-a caracterizat astfel într-o discuție cu doctorul Mihai Calciu, asistentul profesorului Nasta: „Voi nici nu știți ce aveți! Este cea mai mare personalitate ftiziologică mondială, și nu numai ftiziologică. Prezența lui la congresele internaționale este o sărbătoare a științei, a culturii!”
În 1913, tânărul Marius Nasta își face debutul în cariera medicală pe frontul războiului balcanic, unde se confruntă cu epidemia de holeră și cu ororile unui conflict militar. În Primul Război Mondial, își continuă activitatea în spitalele de pe front, demonstrând un profesionalism remarcabil. Pentru dăruirea și patriotismul său, dr. Nasta primește cinci ordine și medalii românești, devine membru al Misiunii Române de Cruce Roșie pe lângă Armata Franceză și este decorat cu Legiunea de Onoare în grad de cavaler. În perioada 1942-1944, Nasta este în fruntea echipelor de prim-ajutor în unitățile sanitare bombardate, refuzând să părăsească bolnavii care nu puteau fi transportați în timpul atacurilor aeriene.
Marius Nasta a absolvit Facultatea de Medicină din București, avându-l ca mentor pe profesorul Ioan Cantacuzino, care l-a îndrumat pe calea cercetării. Nasta considera colaborarea cu Ioan Cantacuzino drept „evenimentul cel mai important și hotărâtor al vieții” sale.
În 1927, Marius Nasta înființează prima secție de tuberculoză din România, în cadrul Institutului Cantacuzino, unde locuia în condiții modeste împreună cu familia, și conduce această secție până în 1945. După al Doilea Război Mondial, el inițiază înființarea Institutului de Ftiziologie din București, în cadrul vechiului Spital Filaret, devenind primul director al acestei instituții. La Institutul de Ftiziologie, Nasta combină activitatea de îngrijire a bolnavilor de tuberculoză cu cercetarea în domeniul ftiziologiei. Până la sfârșitul vieții sale, profesorul Nasta s-a dedicat cu pasiune luptei împotriva tuberculozei, iar cercetările sale i-au adus recunoaștere internațională.
Pentru a sprijini accesul la informații științifice, Nasta a susținut apariția a două publicații proprii ale Institutului de Ftiziologie: Cercetări de Ftiziologie (din 1950) și Buletin Informativ (din 1962), care au fost publicate constant până în 1989. De asemenea, a fost primul redactor-șef al revistei Ftiziologia, care a devenit ulterior Pneumoftiziologia în 1991 și Pneumologia în 1999.
Cu toate acestea, realizările sale științifice și profesionalismul nu au fost suficiente pentru a-l proteja de represiunile regimului comunist. În 1959, Marius Nasta a fost victima unui proces politic înscenat, fiind destituit din funcția de director al institutului și din alte funcții, iar ulterior a fost îndepărtat și de la catedră. Singura instituție care a continuat să-i recunoască valoarea profesională a fost Academia Română, care nu i-a aplicat măsurile disciplinare cerute de regimul comunist. După câțiva ani, a fost parțial reabilitat. Fiul său, Mihai Nasta, își amintește: „După incredibile tergiversări, va fi readus temporar la catedră, mai mult sub scutul unor colegi de breaslă, dar făptura sa oțelită timp de ani în lupta cu epidemiile, cu veghea de laborator și cu gărzile, acum se frânge, lovită de un neoplasm necruțător, precum el însuși mărturisea, fiindcă vine pe furiș.”
Personalitatea complexă a profesorului Marius Nasta a fost complet reabilitată abia în 1990, când lumea medicală a sărbătorit 100 de ani de la nașterea sa. Institutul de Pneumoftiziologie pe care l-a înființat îi poartă astăzi numele.
Sursa: https://federatiasanitas.ro/2018/06/20/marius-nasta/