Maria Rosetti, activistă, jurnalistă și eseistă română de origine scoțiană

Maria Rosetti (n. 1819, Guernesey, Anglia – d. 13/14 februarie 1893, Bucureşti) a fost prima publicistă din România.

Maria Rosetti, pe numele adevărat Mary Grant, a avut un tată scoțian și o mamă franțuzoaică. În adolescență, a trăit în Provence, Franța. În 1847, s-a căsătorit cu C. A. Rosetti, în perioada în care fratele său, Effingham Grant, era consulul Angliei la București. Maria Rosetti a participat activ la evenimentele din 1848, implicându-se în întrunirile ce aveau ca scop pregătirea revoluției în Țara Românească. În septembrie 1848, a făcut tot posibilul să-și salveze soțul, care fusese arestat de turci și expediat pe o corabie otomană spre Serbia. Deghizată în țărancă și însoțită de pictorul Constantin Daniel Rosenthal și de copilul abia născut, Libertatea Sophia, Maria Rosetti a reușit să strecoare un bilețel cu ora și locul eliberării grupului de revoluționari, în gura soțului său, aflat în detenție.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Rosetti#/media/Fi%C8%99ier:Maria_Rosetti.jpg

După aceste evenimente, Maria și C. A. Rosetti au trăit timp de nouă ani în exil, la Paris, unde Maria a publicat „Principautés Danubiennes” în 1853. În această perioadă, Constantin Daniel Rosenthal a folosit-o ca model pentru lucrările sale „România revoluționară” și „România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății” din 1850.

Începând cu 1857, Maria Rosetti a colaborat la mai multe ziare și reviste, inclusiv la „Românul”, fondat de soțul său. Scrierile sale jurnalistice reflectă un patriotism puternic și o credință sinceră în libertate, egalitate și dreptate socială. În 1865, a înființat revista „Mama și copilul”, dedicată educației copiilor și sprijinirii mamei. Aceasta a fost activă până în 1866. În timpul războiului din Balcani (1877-1878), Maria a condus un spital de campanie și a înființat „Comitetul Femeilor”, care a reușit să strângă fonduri substanțiale pentru armată și spitale.

Maria Rosetti a fost o personalitate proeminentă în sfera publicisticii și educației din România. A susținut Unirea Țării Românești cu Moldova și a fost activă în reforma învățământului. În 1865, a înființat un internat pentru fete și a făcut parte din Consiliul permanent al Instrucțiunii Publice, ajutând la organizarea școlilor de fete din București și Iași. În 1866, a participat la „Comitetul pentru ajutorul celor lipsiți de hrană”. În paralel, a fost o susținătoare a educației și activităților caritabile.

Maria Rosetti a fost prima jurnalistă română, iar revista sa „Mama și copilul” a fost dedicată educației femeilor și copiilor. Ea a scris articole care subliniau importanța educației și a rolului femeii în formarea națiunii române. De asemenea, a fost implicată activ în organizarea evenimentelor caritabile și a ceremoniilor publice.

În timpul Războiului de Independență din 1877, Maria Rosetti a strâns fonduri pentru răniți și a înființat spitale în Craiova și Turnu Măgurele. A fost liderul „Comitetului Femeilor”, care a strâns donații și a organizat loterii pentru susținerea cauzei naționale. Pentru aceste activități, a primit Diploma Societății Naționale a Crucii Roșii din Belgia, devenind membru de onoare.

Maria Rosetti a decedat la 13/14 februarie 1893. La moartea ei, ziarul „Voința Națională” a publicat un necrolog în care era considerată una dintre cele mai remarcabile femei ale generației sale. În 1893, scrierile sale din 1860 au fost adunate într-un volum, cu o introducere a istoricului Jules Michelet.

Astăzi, o stradă din București, lângă bulevardul Magheru, poartă numele ei, iar o școală din cartierul Floreasca este dedicată acestei personalități. Prin activitatea sa publicistică și contribuțiile la educația femeilor și a copiilor, Maria Rosetti rămâne o figură marcantă în istoria României.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Maria_Rosetti