Jurnal FM 
„Lume, lume, soro lume”. Slalom printre mori de vânt…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on noiembrie 22, 2023
Motto: „Lumea-i cum este…şi ca dânsa suntem noi.” – Mihai Eminescu, în „Epigonii”
Stimați amici, sub logo-ul „Lume, lume, soro lume...”, ca de obicei, ne întâlnim miercurea, cu doar câteva gânduri referitoare la evenimente externe le consider importante în „încâlcita” lume de azi. Firește, repet și azi afirmația mea prin care spun că aici nu analizez nimic și nu „umplu ograda” din media românească cu „părerologii” mioritice, ci doar vă prezint o scurtă succesiune de fapte, date și întâmplări care pot fi plauzibile în lumea în care trăim. Dacă este sau nu așa cum vă prezint eu, cred că intră în sarcina creierului fiecăruia să judece. Așa după cum știe orice locuitor al planetei deținător al vreunui aparat de radio ori TV, vă aduc aminte că recent, la 7 octombrie, militanţi ai Hamas au lansat un atac dur și neașteptat asupra Israelului, de o amploare şi violenţă nemaiîntâlnite de la crearea statului israelian în 1948. Acest atac a avut drept rezultat circa 1.200 de morţi, majoritatea civili, potrivit autorităţilor israeliene. Oficialii israelieni și cei din armata israeliană estimează că aproximativ 240 de persoane au fost luate atunci ostatice în Gaza. Drept urmare, de atunci încoace, planeta „a luat foc”, Israelul a bombardat continuu Gaza şi a inițiat o operaţiune terestră aflată în plină desfășurare cu scopul de a „anihila” organizația teroristă Hamas. În conformitate cu cele spuse de Ministerul Sănătăţii din Gaza, controlat de Hamas, acțiunile armatei israeliene ar fi ucis până acum peste 16.000 de persoane, majoritatea civili. Departe de mine gândul de a minimaliza posibilele excese ale armatei israeliene, dar, dacă această estimare pleacă de la Hamas, sunt reticent la cifrele folosite în spațiul public. Războiul informațional este în plină desfășurare de fiecare parte.
GAZA CITY, GAZA – JULY 20: Palestinian Hamas militants are seen during a military show in the Bani Suheila district on July 20, 2017 in Gaza City, Gaza. For the past ten years Gaza residents have lived with constant power shortages, in recent years these cuts have worsened, with supply of regular power limited to four hours a day. On June 11, 2017 Israel announced a new round of cuts at the request of the Palestinian authorities and the decision was seen as an attempt by President Mahmoud Abbas to pressure Gaza’s Hamas leadership. Prior to the new cuts Gaza received 150 megawatts per day, far below it’s requirements of 450 megawatts. In April, Gaza’s sole power station which supplied 60 megawatts shut down, after running out of fuel, the three lines from Egypt, which provided 27 megawatts are rarely operational, leaving Gaza reliant on the 125 megawatts supplied by Israel’s power plant. The new cuts now restrict electricity to three hours a day severely effecting hospital patients with chronic conditions and babies on life support. During blackout hours residents use private generators, solar panels and battery operated light sources to live. June 2017 also marked ten years since Israel began a land, sea and air blockade over Gaza. Under the blockade, movement of people and goods is restricted and exports and imports of raw materials have been banned. The restrictions have virtually cut off access for Gaza’s two million residents to the outside world and unemployment rates have skyrocketed forcing many people into poverty and leaving approximately 80% of the population dependent on humanitarian aid. (Photo by Chris McGrath/Getty Images)
Am făcut această mică introducere pentru a vă aduce în atenție un relativ proaspăt sondaj de opinie din arealul palestinian și asta poate spune multe apropo de încrâncenarea israeliană de a „tăia capul Hidrei” cu orice preț. Conform acestui sondaj, mai mult de trei din patru palestinieni au o opinie pozitivă despre Hamas-ul teorist. Acest sondaj a fost realizat de firma de sondare „Arab World for Research and Development” (Lumea arabă pentru cercetare şi dezvoltare) după atacul terorist din 7 octombrie comis de Hamas pe teritoriul Israelului. Acest institut de sondare, care își are sediul la Ramallah, în Cisiordania, a chestionat 668 de adulţi palestinieni din sudul Fâşiei Gaza şi din Cisiordania, între 31 octombrie şi 7 noiembrie. Institutul acesta a informat mass media că eşantionul reprezentativ de sondare a inclus persoane cu caracteristici socio-economice diferite şi a beneficiat de o reprezentare egală între femei şi bărbaţi, „distribuiţi în mod proporţional în Cisiordania şi Gaza”, iar marja de eroare este de +/-4%. Rolul Hamas a fost văzut drept „foarte pozitiv” de către 48,2% dintre respondenţi şi „oarecum pozitiv” de 27,8% dintre aceștia. Acest sondaj palestinian (de altfel, primul de acest fel după 7 octombrie) a arătat că un procent mare dintre palestinieni „îi simt aproape” pe cei din Hamas. Totodată, circa 80% dintre palestinienii chestionaţi privesc rolul Brigăzilor Al-Qassam, aripa armată a Hamas, drept „pozitiv”. De asemenea, sondajul a relevat faptul că că un procent de 59,3% dintre palestinieni sprijină întru totul „operaţiunea militară” a Hamas din 7 octombrie. Mai precis, la întrebarea „cât de mult sprijiniţi operaţiunea militară din 7 octombrie realizată de rezistenţa palestiniană condusă de Hamas?”, 59,3% dintre palestinienii chestionaţi au declarat că „sprijină în cel mai înalt grad” atacurile, iar 15,7% au afirmat că „sprijină oarecum” atacurile. Relevant este faptul că, în ecuația actualului conflict, doar 12,7% dintre palestinieni şi-au exprimat dezaprobarea, iar 10,9% au răspuns că nici nu sprijină, nici nu se opun ataculu De asemenea, aproape toţi respondenţii (98%) au declarat că „evenimentele în desfăşurare” îi fac să se simtă „mândri de identitatea lor palestiniană”, iar un procent egal au declarat că „nu vor uita şi nu vor ierta niciodată” statul israelian pentru operaţiunea sa militară în curs împotriva Hamas în Fâşia Gaza. De 7 octombrie au uitat sau le pare bine…Pe de altă parte, apropo de trăitul într-o bulă nerealistă, trei sferturi dintre palestinieni au declarat că se aşteaptă ca războiul dintre Israel şi Hamas să se încheie cu o victorie palestiniană…Pe ce anume se bazează? Numai ei știu!
În același sondaj, la întrebarea „Ce formă de guvernare aţi prefera după încheierea războiului în Fâşia Gaza?”, 72% dintre palestinieni au declarat că sunt în favoarea unui „guvern de unitate naţională” din care să facă parte Hamas şi facţiunea Fatah a preşedintelui Autorităţii Palestiniene, care însă este văzută în mod negativ de 45,5% din respondenţi. Deci, Hamas-ul este „în floare” în conștiința majorității palestinienilor, ceea ce ar putea explica parțial și virulența răspunsului armat israelian. De asemenea, 8,5% dintre respondenți s-au declarat în favoarea unui guvern controlat de Autoritatea Palestiniană, văzută totuşi „foarte negativ” de 64,4%. Firește că „putredul occident” apare și el în ecuația sondajului și aproape 98% dintre palestinienii chestionaţi au o părere „foarte negativă’‘ despre SUA, mai precis un procent de 97,6% dintre. Interesant este și faptul că nici Iranul nu stă foarte bine, 50,4% respondenţi afirmând că au o părere „foarte negativă” despre această țară. În aceeași notă, 48,7% dintre respondenţi au o părere „foarte negativă” despre Turcia, 73,2% cred acelaşi lucru despre Egipt, iar 73,5% despre Iordania. Totodată, aceiași palestinieni respondenți au exprimat păreri „foarte negative” şi despre Arabia Saudită (86,8%), Emiratele Arabe Unite (88,8%), Rusia (41,9%) şi China (46,7%). Deci, numai Hamas-ul este „gigea”…La fel de interesant este faptul că nici entităţi sau organizaţii internaţionale nu sunt mai bine văzute de palestinieni. Ca urmare, 81,1% au o părere „foarte negativă” despre UE, 69,2% despre ONU şi 46,6% despre Crucea Roşie Internaţională. La fel de interesant este faptul că doar 17,2% dintre palestinieni sprijină soluţia a două state, restul fiind adepții dispariției statului evreu. Adică 74,7% dintre respondenţi au declarat că sprijină soluţia unui stat palestinian de la râu până la mare (conform sloganului „De la râu până la mare, Palestina va fi liberă”, perceput de unii drept un apel la pace şi egalitate, după decenii de ocupaţie israeliană, în timp ce alţii îl consideră un apel evident la dispariția statului Israel), 17,2% s-au declarat în favoarea soluţiei a două state, unul palestinian şi celălalt israelian, şi numai 5,4% au sprijinit soluţia „un singur stat pentru cele două popoare”. Conform aceluiași sondaj, 63,3% dintre palestinieni cred că actualul conflict este unul între palestinieni şi israelieni în general, şi doar 18,6% cred că acest război este între Hamas şi Israel. 82,6% dintre respondenţi au declarat că sunt în favoarea unui armistiţiu care să includă o încetare reciprocă a ostilităţilor. Relevant este faptul că 89,5% dintre respondenţi cred că „a coexista (cu Israelul) devine imposibil”, iar 99,6% dintre locuitorii Fâşiei Gaza au declarat că nu mai există niciun loc sigur în enclavă. Adiacent, 71,8% dintre palestinienii din Gaza au declarat că nu au absolut deloc încredere în mesajele transmise de Israel şi 83,8% spun că, dacă ar primi ordin să evacueze zona în care se află în prezent, nu ar şti încotro să o apuce. În acest context, vă aduc la cunoștință că, în conformitate cu datele făcute publice vinerea trecută de către Consiliul European pentru Refugiaţi şi Exilaţi, aproximativ 1,6 milioane de persoane, adică circa 70% din populaţia de 2,3 milioane a Fâşiei Gaza, au fost strămutaţi. Și încă „piesa” nu s-a terminat! Moartea își mai cere obolul în acel areal!
Voi „condimenta” rezultatele acestui sondaj făcut de un institut palestinian printre palestinieni cu faptul că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a cerut, duminică, țărilor islamice să rupă legăturile politice cu Israelul până când statul evreu va înceta să mai atace Fâșia Gaza. Khamenei, citatat de agenția de presă Tasnim a spus că: „Țările islamice trebuie să înceteze, cel puțin temporar, orice relații politice cu regimul sionist”. După izbucnirea conflictului dintre gruparea teroristă Hamas și Israel, ayatollahul Ali Khamenei a pledat pentru oprirea exporturilor de alimente și petrol către statul evreu, pe fondul atacurilor armatei israeliene asupra Fâșiei Gaza. Și pentru a arăta că și el poate zăngăni iataganele jihadiste, același liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, a vizitat centrul Forțelor Aerospațiale ale Gardienilor Revoluției, unde a fost prezentată public racheta balistică hipersonică Fattah-2. În iunie, Iranul a prezentat Fattah-1, adică primul sistem de rachete Fattah. Atunci, media iraniană a „trâmbițat” că această rachetă ar putea atinge Mach 15, adică de 15 ori mai mare decât viteza sunetului. M-aș îndoi că este chiar așa, dar cine sunt eu ca să-l „combat” pe marele „înturbănat”? Un individ primitiv care-și omoară proprii cetățeni nu poate avea, în accepțiunea mea, vreo valoare pe calea dreptății oricărei religii din lumea aceasta. Vă reamintesc că și Rusia susține că are deja în dotare aceste arme și afirmă că le-a folosit pe în războiul din Ucraina. Cu toate laudele pe care și le-au adus rușii și „trâmbițările” de rigoare că s aceste rachete nu pot fi combătute și că-s foarte precise, realitatea a arătat că viteza și manevrabilitatea nu reprezintă o garanție că racheta va lovi cu succes un obiectiv.În același context, vă reamintesc că, în luna mai, forțele aeriene ucrainene au declarat că au doborât o rachetă hipersonică rusă Kinjal cu ajutorul unei baterii antiaeriene din sistemul Patriot. Este de remarcat faptul că țările arabe din Golf, aliate cu SUA, folosesc pe scară largă sistemul de rachete Patriot în regiune, iar Israelul, principalul rival al Iranului în Orientul Mijlociu, are, de asemenea, propriile sale sisteme de apărare antiaeriană foarte performante. Voi aminti și faptul că nu putea lipsi și „mărețul sultan” din ecuația puterii din zonă, așa că se zice că Turcia va depune eforturi pentru a reconstrui infrastructura, spitalele şi şcolile deteriorate din Gaza, dacă se va ajunge la o încetare a focului, după cum a declarat sâmbătă liderul turc Recep Tayyip Erdogan, cum ne zic cei de la Reuters, citați și de ai noștri de la Agerpres. În acest context, Erdogan a declarat reporterilor turci aflați în avionul său cu care se întorcea dintr-o călătorie la Berlin, unde a purtat discuţii cu liderii germani că: „Dacă se ajunge la încetarea focului, vom face tot ce este necesar pentru a compensa distrugerea cauzată de Israel. Vom depune eforturi pentru a reconstrui infrastructura distrusă din Gaza şi pentru a reconstrui şcolile, spitalele, instalaţiile de apă şi energie distruse”. Vă reamintesc că, la începutul săptămânii trecute, Erdogan i-a cerut premierului israelian Netanyahu să anunţe dacă Israelul are arme nucleare şi a revenit asupra problemei în comentariile sale adresate reporterilor, cerând inspecţii ale armelor nucleare acolo. Mai precis, a afirmat: „Ca Turcia, facem acest apel. Armele nucleare ale Israelului trebuie inspectate fără îndoială înainte de a fi prea târziu. Vom urmări acest lucru”. De ale lui, primite mai demult de la americani pentru eventuală utilizare (dintre cele aflate la baza aeriană de la Incirlîk) nu a suflat o iotă. Că el are voie să aibă! Sau nu?
Pentru că tot a venit vorba despre vizita „sultanului” la Berlin, vă amintesc că Olaf Scholz, cancelarul german şi Recep Tayyip Erdogan şi-au etalat profundul dezacord faţă de războiul din Gaza în timpul întâlnirii lor de la Berlin. Astfel, Olaf Scholz susţine dreptul Israelului de a se apăra în faţa atacurilor teroriste ale Hamas, iar Erdogan acuză Israelul de terorism şi-i laudă pe militanţii Hamas ca luptători ai rezistenţei care-şi apără teritoriul. La conferinţa de presă comună pe care a avut-o cu cancelarul german, președintele turc a păstrat însă un ton relativ moderat. Fără a contesta dreptul statului evreu de a exista, aşa cum a făcut-o public și strident recent, Recep Tayyip Erdogan a sugerat că Germania nu critică Israelul tocmai din cauza Holocaustului. Erdogan a spus însă că el nu poate tăcea când Gaza a fost distrusă complet şi mii de palestinieni, copii, femei şi bătrâni au fost ucişi. Cancelarul Scholz a precizatcă divergenţele turco-germane sunt cunoscute, dar că dialogul direct este important în momente dificile și a adăugat că Germania şi Turcia au „aceeaşi preocupare de a preveni extinderea războiului în regiune şi împărtăşesc îngrijorarea faţă de suferinţele poporului palestinian”. Dar în timp ce Olaf Scholz a vorbit despre nevoia de pauze umanitare în luptele din Gaza pentru livrarea ajutoarelor, Erdogan a cerut încetarea focului, o variantă respinsă de Israel.
Nu putea trece o săptămână fără ca vecinul-șef de la nord-vestul României, adică prim-ministrul maghiar Viktor Orban, să nu pozeze (așa cum s-a poziționat de un timp încoace în postură de etern Gică Contra) împotriva Europei și aproape de sufletul lui Volodea, ciolovecul-șef de la Kremlin. De data aceasta, a mai nuanțat discursul său dur și a afirmat sâmbătă că Ungaria trebuie să spună nu modelului european actual construit la Bruxelles. Declarația aceasta a venit „aruncată-n piață” la congresul partidului său Fidesz, Orban adăugând că „UE trebuie schimbată, mai degrabă decât abandonată”. La același congres, Orban a reiterat opoziţia guvernului său faţă de începerea discuţiilor cu Ucraina cu privire la aderarea acesteia la UE. Potrivit celor de la Reuters, Orban a spus: „Corectarea promisiunii greşite (de la Bruxelles) de a începe discuţiile (cu Ucraina despre aderarea la UE) va fi, de asemenea, sarcina noastră, deoarece Ucraina este acum la ani lumină de UE”, adăugând tema sa favorită, cum că va lupta împotriva încercărilor UE pentru a stabili migranţii în Ungaria.
Vă mai reamintesc și faptul că Viktor Orban, care a fost blocat într-o dispută cu Bruxelles-ul cu privire la fondurile UE îngheţate din cauza puseelor nedemocratice a guvernului său, a declarat săptămâna aceasta că strategia UE de a trimite bani şi ajutor militar Ucrainei a eşuat şi că se opune începerii negocierilor de aderare cu aceasta. Uite-așa, de Gică Contra ce este el! Sau că așa este „pricazul” primit? Ucraina, care a solicitat să adere la UE la câteva zile după invazia Rusiei din februarie 2022, consideră aderarea drept o prioritate de vârf a sa. Problema începerii discuţiilor de aderare a Ucrainei va fi pe ordinea de zi la un summit al UE de luna viitoare. Referitor la acest summit viitor, decizia de a invita Ucraina să înceapă discuţiile de aderare la summit este „în pericol”, după cum a declarat vineri un înalt oficial al UE, citând rezistenţa maghiară care ar putea obstrucţiona unanimitatea a 27 de ţări UE drept unul dintre motive. Totodată, Viktor Orban nu pierde timpul și a început în ultima săptămână aceasta să militeze intens pentru alegerile parlamentare europene care vor avea loc în iunie anul viitor. Guvernul său de la Budapesta a trimis vineri un sondaj cetăţenilor săi prin care întreabă dacă UE ar trebui să aloce mai multe fonduri Ucrainei sau să îi acorde calitatea de membru. La congresul despre care aminteam, Orban s-a adresat partidului său spunând că: „Vom rezista ideilor nebuneşti ale birocraţilor de la Bruxelles, invaziei migranţilor, propagandei de gen şi vom rezista iluziilor legate de război (din Ucraina) şi de aderarea nepregătită a Ucrainei la UE”.
Mai la sud de Ungaria și mai la vest de noi, adică prin Balcanii de Vest, apar noi îngrijorări privind securitatea, semn că tensiunile nu au dispărut prin acest areal, iar acest lucru îngrijorează înaliți oficiali euroatlantici. Astfel, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat luni „îngrijorat” de retorica secesionistă din Bosnia şi de interferenţa străină în această ţară, inclusiv de cea venită din partea Rusiei, potrivit agenţiilor de presă Reuters şi Hina, agenții ciytate și de ai noștri de la Agerpres. Jens Stoltenberg s-a referit la anunţurile repetate ale liderului sârb bosniac Milorad Dodik conform cărora Republica Srpska, entitatea sârbă din Bosnia, va face eforturi pentru a se uni cu Serbia vecină. Jens Stoltenberg a afirmat luni că: „Acest lucru subminează stabilitatea şi împiedică reformele’‘, adăugând că toţi liderii politici trebuie să lucreze pentru a apăra unitatea, a construi instituţii naţionale şi a realiza reconcilierea. Secretarul general al NATO, după o întrevedere cu şefa executivului bosniac, Borjana Kristo, a spus că: „NATO rămâne hotărâtă să sprijine parcursul euro-atlantic al Bosniei; fiecare ţară are dreptul de a-şi alege aranjamentele de securitate, fără nicio interferenţă străină’‘.
Jens Stoltenberg a ajuns la Sarajevo, capitala bosniacă, duminică seară, aceasta fiind prima etapă a turneului său în Balcanii de Vest, turneu care se încheie azi. La scurt timp după sosirea la Sarajevo, acesta a avut o întâlnire cu reprezentanţii preşedinţiei colegiale a Bosniei.Jens Stoltenberg a avut luni întrevederi cu ministrul apărării bosniac Zukan Helez, cu reprezentanţi ai comunităţii internaţionale, inclusiv cu Înaltul Reprezentant Christian Schmidt, cu şeful Comandamentului NATO de la Sarajevo şi cu ofiţeri EUFOR. Luni după-amiază, Stoltenberg a ajuns în Kosovo, unde a avut discuţii cu preşedinta Vjosa Osmani-Sadriu şi cu prim-ministrul Albin Kurti. Recent, NATO a trimis efective de sute de militari ca forţe suplimentare în Kosovo, provenind din Marea Britanie şi România (cele românești provenind de la Batalionul 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi” din Predeal), după ce, la 24 septembrie, ciocnirile între poliţie şi sârbi înarmaţi ascunşi într-o mănăstire au transformat un sat liniştit din nordul Kosovo într-o zonă de război. Am mai amintit și eu aici, la „Lume, lume…” despre situația tensionată apărută la acel moment. Jens Stoltenberg în timpul vizitei sale în Kosovo a afirmat că:„Acum analizăm dacă ar trebui să avem o creştere care să fie permanentă pentru a ne asigura că lucrurile nu scapă de sub control şi nu creează un nou conflict violent în Kosovo sau în regiunea mai largă”. Marți, Stoltenberg s-a aflat la Belgrad, unde a avut întâlniri cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, şi cu premierul Ana Brnabic. Ulterior, s-a deplasat în Macedonia de Nord pentru a se întâlni cu preşedintele Stevo Pendarovski şi cu premierul Dimitar Kovacevski, iar intenția anunțată la începutul acestui rurneu a fost ca Jens Stoltenberg să rostească un discurs în parlamentul nord-macedonean. Astăzi, miercuri, Jens Stoltenberg are, la Skopje, o întâlnire cu lideri ai unor ţări NATO din regiune. Au fost invitaţi să participe premierul albanez Edi Rama, preşedintele croat Zoran Milanovic, premierul muntenegrean Milojko Spajic şi premierul sloven Robert Golob. Săptămâna viitoare voi reveni cu amănunte, dacă voi considera că sunt necesare clarificări despre acest „tur de forță” balcanic al NATO.
„Lume, lume, soro lume”. Slalom printre mori de vânt…
Pentru această „întâlnire” de azi, cam atât am avut a vă spune. Chiar dacă imaginația lui Homo Sapiens în „a-și da la gioale” singur, pe toată planeta, poate da ocazia la nesfârșite „treceri în revistă”! Ce va mai fi? Om trăi și om vedea! Pentru azi am terminat de povestit și vă mulțumesc pentru răbdarea de a fi rămas cu aceste rânduri până la finalul lor! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse, surse foto și lecturi suplimentare:
https://www.awrad.org/en/article/1008/Overview
https://www.veridica.ro/stiri/posibil-acord-privind-eliberarea-ostaticilor-din-gaza
https://www.euronews.ro/articole/razboi-israel-hamas-ziua-43
https://www.veridica.ro/stiri/nato-acuza-amestecul-rau-intentionat-al-rusiei-in-bosnia
https://www.veridica.ro/stiri/presedintele-ucrainei-vrea-actiuni-militare-rapide-impotriva-fortelor-ruse
