Jurnal FM 
„Lume, lume, soro lume”. „Nimic nou pe Frontul de (V)est”?…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on septembrie 13, 2023
Motto: „Lumea-i cum este… şi ca dânsa suntem noi.” – Mihai Eminescu, în „Epigonii”
Stimați amici, sub logo-ul „Lume, lume, soro lume...”, ca de obicei, ne întâlnim miercurea, cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară” ori la întâmplări pe care le consider importante în încâlcita lume de azi. Azi nu am să fac vreo referire la mult prea pomenitele „urme de drone” căzute au ba în spațiul mioritic și dezbătute prea larg pe vectorii media ai aceluiași spațiu mioritic! Am propria-mi părere despre acest scandal „fâsâit” și para-vorbit de toți „tatoii” feminini ori masculini, aprigi părerologi care umplu spațiul TV și pe cel din online cu idei din cele mai scrântite. Sigur, s-a comunicat prost și anapoda, dar voi spune că pentru a fi ieșit basma curată din orice mizerie s-ar fi înâmplat, ar fi fost cazul ca „IA”-ul de la Cotroceni să-și fi lăsat oamenii din instituțiile abilitate să-și facă treaba și nu să spele ulterior păcatele unei afirmații categorice dată precum oiștea vreunei căruțe săsești în gardul bazei de la Cincu! Cei care știu cum este/trebuie să fie fluxul informațional în situații de criză în mediul militar știu bine ce am vrut să spun. Dacă și-a vârât codița „politruceala” cotrocenistă și nu numai, a ieșit trebușoara fix precum apetitul țaței Marghioala din Cocârlații din Deal pentru „Critica rațiunii pure” a filosofului neamț Immanuel Kant! Apropo, înțelegeți ce doriți din „prescurtarea” IA anterioară! Puteți zice că vine de la: Intelighenție Ardelenească, Inteligență Artificială, Iritare Atoatepricepută ori Ilegitimitate Ascunsă!…Și puteți continua așa până vă convine sintagma! O singură remarcă am față de purtătorii de vorbe ucraineni care s-au dovedit cam obraznici referitor la non-problema dronelor căzute pe maluri de ape românești. Și asta tot „establishmentul” mioritic care se ocupă de politica externă ar trebui s-o rezolve și să „le taie macaroana” celor ce cred că dacă le suntem aproape în războiul lor cu rușii, își pot permite diverse și variate obrăznicii și să dea lecții de „bună purtare” autorităților românești! Nu că acestea ar fi prea vajnice, dar cred că, fără România și Polonia, muscalii lui Puțin jucau de anul trecut cazaciocul muscălesc pe un teritoriu ucrainean mult mai mare! Și asta ne dă dreptul ca România să fe respectată de vecinii aflați în război și să nu fie tratată cu o „țâfnoșenie” demnă de o cauză mai bună! Cheia reglării atitudinilor acestora este fix pe cheiul Dâmboviței, cam la fel ca relațiile cu micro-Putinul de la Budapesta. Azi nu voi face, de asemenea, nicio referire la întâlnirea pseudo-țarului de la Maskva cu „piticul atomic” Kim de la Phenian, pentru că, în opinia mea, este o non-știre, chiar dacă este „plimbată” pe toate agențiile media. Fix asta-și doresc și cei doi circari planetari, să se legitimeze reciproc că ar mai conta în vreun fel în ecuația lumii împrăștiate în care trăim! Printre altele, supozițiile că muniția de artilerie coreeană e strict necesară trupelor lui „Ivan”, pardon, Volodea, e un mare fiasco. Ca artilerist ce sunt „la bază” n-aș avea pic de încredere că proiectilele pieselor de artilerie de calibrele 122 mm și de 152 mm nord-coreene și-ar face „treaba”. Nu că i-ar păsa prea mult lui Volodea că pe front, Ivanii lui ar trage „cu pușca și nu ia foc”! La proiectile mă refer, firește! Revin la „oile mele” și voi începe „caleidoscopul” extern cu fapte, date și întâmplări de miercurea aceasta cu prezentarea unei luări de poziție a președintelui Parlamentului European apropo de veto-ul austriac la intrarea noastră și a vecinilor bulgari în ceea ce numim „spațiul Schengen”. Potrivit agențiilor media străine, preluate și de Agerpres, într-o întâlnire avută ieri cu jurnalişti străini în Parlamentul European, reunit în prima sesiune plenară la Strasbourg după vacanţa parlamentară de vară, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, vorbit despre posibila schimbare a tratatelor europene şi extinderea UE, alegerile pentru legislativul comunitar de anul viitor şi creşterea extremismului, dar şi despre blocarea aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.
Practic, ideea centrală a declarațiilor acesteia s-a centrat pe faptul că creşterea extremismului nu trebuie ignorată, ci contracarată, arătând că Uniunea Europeană contează. Roberta Metsol şi-a exprimat public temerea că decizii precum cea de blocare a aderării României şi Bulgariei la „Spaţiul Schengen” riscă să ducă la înmulţirea „celor care vor să distrugă Europa”. Metsola a reiterat ideea sa care spune că o decizie ca blocarea aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, două ţări în legătură cu care Comisia Europeană a stabilit în urmă cu 12 ani, iar Parlamentul European a fost de acord, că nu există niciun obstacol juridic, politic sau de alt fel în calea intrării în spaţiul european de liberă circulaţie, ar putea duce la „creşterea celor care vor să distrugă Europa”. Mai pe larg, înalta oficialitate europeană a spus că: „Cel mai rău lucru care ni s-ar putea întâmpla este ca o decizie precum cea din decembrie din Consiliu, de a nu permite aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, să se aplice şi cu ţări care luptă în război, luptă în războiul nostru. Să aştepţi ani de zile şi să ţi se spună nu. Cum putem noi, ca Europa, să justificăm un astfel de mesaj în faţa a milioane de oameni care se uită la Europa ca singura lor speranţă?”. Metsola a recunoscut că în multe ţări cetăţenii au un sentiment de frustrare şi se simt ignoraţi. Practic, aceasta a afirmat: „De ce nu se vorbeşte cu noi? (…) De ce să discutăm despre schimbarea tratatelor când eu sunt îngrijorat că nu îmi pot încălzi locuinţa şi că nu mă descurc? Cred că răspunsul nostru trebuie să fie că, dacă deciziile noastre sunt centrate pe oameni, dacă rămânem cel mai ambiţios continent în privinţa schimbărilor climatice şi dacă reuşim să creăm un mediu sigur pentru industrii şi companiile mici şi mijlocii, atunci putem avea o politică europeană corespunzătoare care să fie simţită ca venind din partea Europei. Asta e Europa pe care vreau să o văd. Nu cred că ar trebui să ignorăm creşterea extremismului. Cred că trebuie să o contracarăm. Iar acest discurs poate fi contracarat arătând că Europa contează”. Președinta PE a reamintit că, după Brexit, exista temerea (fondată, de altfel) că tot mai multe ţări ar putea dori ieşirea din UE, dar că acum nu se mai aude acest discurs. Eu aș mai adăuga că se aude doar un murmur, momentan. Metsola a continuat: „De ce? Datorită Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, în special datorită modului în care am abordat pandemia, faptului că ne-am unit mai mult ca oricând în privinţa achiziţiilor de energie, depozitării de gaz, diversificării surselor de alimentare, investiţiei în energii regenerabile, ajutând la recuperarea statelor membre”.
Metsola a mai pledat în fața jurnaliștilor, afirmând că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită pentru „relansare şi reformare”, zicând că: „Nu este vorba doar despre discutarea politicii agricole comune sau eliminarea unanimităţii în politica externă sau despre câţi comisari va avea fiecare ţară. Este vorba de a înţelege necesitatea politică, de a realiza că Europa este mai puternică şi mai sigură atât politic, cât şi economic, dacă este mai mare”. De principiu, eu sunt de acord cu aceasta, în ideea în care „motoarele Europei” ar mai umbla puțin la „acordul fin” la reglarea frecvenței drumului comun pentru o Europă funcțională și egală între națiunile ei. Ideile lui musiu Macron pe care vi le aminteam săptămâna trecută nu mă încântă absolut deloc! Pot să-i înțeleg „filiația” de sorginte „colonială” și ego-ul marii civilizații franceze, dar…cam atât!
Acum, am să rămân tot prin vestul Europei, iar dacă săptămâna trecută vizitam unul dintre „motoarele Europei”, cel mai „graseiat” în pronunție, țara păstrorită de nenea Macron, acum vă propun un popas pe la celălalt motor, cel nemțesc! Agențiile media au transmis la începutul acestei săptămâni că producătorii germani din industria metalurgică, a echipamentelor și a produselor chimice şi-au redus anul trecut producţia, în urma efectelor crizei energetice din Germania, ceea ce ar cam însemna că situaţia precară din industria germană se extinde. Conform datelor „S&P Global Commodity Insights”, preluate de Bloomberg și retransmise la noi de Agerpres, „preţurile record, cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, care au afectat livrările în 2022, nu mai sunt acum de actualitate, dar înrăutăţirea condiţiilor economice afectează cererea la fel de mult. Folosirea gazelor în industria europeană ar urma să rămână cu aproximativ 20% sub nivelul din 2021”. În acest context, Erisa Pasko, analist la „Energy Aspects”, a afirmat că: „nu mai este vorba doar despre preţuri, ci despre condiţiile economice. Vedem multă incertitudine şi slăbiciune”. Conform acestor date menționate anterior, se pare că declinul este destul de vizibil. Un exemplu este cel oferit de parcul industrial de produse chimice „Gendorf”, aflat la o oră de mers cu mașina de Munchen, loc unde muncesc circa 4.000 de oameni la firme de produse chimice cum ar fi 3M Co, Clariant AG şi Westlake Vinnolit GmbH.
Acest parc este în mare măsură dependent de aprovizionarea cu gaze pentru a genera electricitatea de care are nevoie anual (adică peste un terawatt pe oră), aceasta însemnând echivalentul aprovizionării a circa 300.000 de gospodării, dar anul acesta va fi nevoie de o cantitate de gaze mai redusă. Un purtător de cuvânt al companiei care operează parcul industrial a afirmat că: „Nu există indicii în prezent că situaţia se va îmbunătăţi. Tendinţa ar putea duce la o scădere semnificativă a activităţii pe termen lung”.Cei de la Bloomberg mai spun că, în pofida unei scăderi de 80% a preţului la gaze faţă de 2022, industria germană mare consumatoare de energie se confruntă cu dificultăţi, în special pe segmentul de produse chimice. VCI, grupul comercial german pentru industria chimică, se aşteaptă ca producţia pe acest segment, excluzând produsele farmaceutice, să scadă cu 11% în 2023. Şi Consiliul european pentru industria chimică anticipează anul acesta un declin de 8% în regiune, fără o redresare iminentă. Aceiași analiști au mai adăugat că Germania are un rol critic în slăbiciunea industriei. Cea mai mare economie europeană a început trimestrul trei cu cel mai sever declin al comenzilor industriale din 2020. Scăderea activităţii în industrie este probabil suficient de severă ca să ducă la o contractare a economiei în perioada iulie-septembrie 2023, conform analiştilor intervievaţi de Bloomberg. După investiţii masive în infrastructura pentru gaze naturale lichefiate (GNL), riscul penuriei în această iarnă este limitat, dar există temeri privind extinderea scăderii activităţii economice.
Vrând-nevrând, am să trec puțin și prin „ograda vecină”, acolo unde „se ține”, în continuare „meciul” cel sângeros, adică războiul început în februarie anul trecut. Astfel, la începutul acestei săptămâni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat progrese pe fronturile din sudul și estul țării, invadate de ruși. Totodată, Ucraina a mai reușit o lovitură de imagine (și nu numai) în Marea Neagră. Forțele sale de operații speciale au recucerit două platforme ucrainene de foraj marin, ocupate de ruși și folosite de aceștia în scopuri militare. Printr-un raid spectaculos, forțele speciale ucrainene au recucerit acele platforme de foraj marin din Marea Neagră, cunoscute ca „Turnurile Boiko”, aproape de țărmurile Crimeei, platforme ocupate de ruși încă din 2015, la un an după anexarea peninsulei. În timpul operațiunii respective, a avut loc o ciocnire între forțele speciale ucrainene aflate pe ambarcațiuni și un avion de luptă rusesc, SU-30, care, lovit cu arme portabile, ar fi fost avariat și forțat să „spele putina”.
„Lume, lume, soro lume”. „Nimic nou pe Frontul de (V)est”?…
Serviciul de informații militare ucrainean a anunțat public că ar fi capturat „trofee valoroase”, precum muniții pentru armamentul de pe elicoptere și un sistem radar care poate urmări mișcarea navelor în Marea Neagră. Pe lângă această lovitură spectaculoasă, în ultimele zile, armata ucraineană a lărgit breșele din apărarea rusă, în regiunea Zaporojie din sud, dar și în regiunea Donețk, în est. Ministrul adjunct ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a declarat că forțele ucrainene au recâștigat aproape 1,5 kilometri pătrați pe frontul sudic, respectiv doi km pătrați de teritoriu, în ultima săptămână, în jurul orașului Bahmut. Evident, este vorba despre acel „stalemate” (impas) despre care aminteam săptămâna trecută! Pe de altă parte, după cum spune cel mai mare șef militar american, timpul se scurge…Astfel, Mark Milley, şeful Statului Major Întrunit al SUA a afirmat la începutul acestei săptămâni, într-un interviu pentru BBC, că ofensiva s-a derulat mai încet decât se aștepta. Dar, a mai spus el, „ucrainenii continuă să avanseze într-un ritm foarte susţinut prin liniile de front ruseşti. Mai este încă o perioadă rezonabilă de timp, probabil între 30 şi 45 de zile de vreme favorabilă pentru luptă, aşa că ucrainenii nu au terminat”. În ceea ce privește vreo „luminiță de la capătul tunelului”, apropo de un previzibil final al conflictului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a explicat pentru CNN că nu poate fi vorba despre nicio înțelegere cu Putin, pe care l-a numit „mincinos”: „Nu e un film cu happy end, nu vom avea happy end. Am pierdut foarte mulți oameni. Nu e niciun happy end, asta trebuie să recunoaștem. O victorie e tot ceea ce poate aduce eliberarea țării noastre. Înseamnă să nu dăm ocazia Rusiei să mai atace alte țări, cum ar fi cele baltice, Polonia.” Aici, Volodimir plusează, știind foarte bine că Volodea de la Maskva nu va ataca un teritoriu NATO. Pentru simplul motiv că, din punct de vedere al războiului convențional, Rusia nu ar face față și nu mai poate, iar dacă se ajunge la confruntare nucleară, dispare planeta! Pe de altă parte, ca să arate că „merge mașina”, Rusia a anunțat victoria partidului preşedintelui Vladimir Puțin, cu un procentaj de peste 70% din voturi, în alegerile regionale, care au fost organizate şi în teritoriile anexate din Ucraina. De parcă ar putea câștiga altcineva! Firește, Ucraina și aliații săi consideră scrutinul respectiv ca fiind ilegal. Amintind de ruși, armata rusă, confruntată cu pierderi majore de echipament, în special în piese și sisteme de artilerie, este în defensivă pe toată lungimea frontului din Ucraina. Forțele ucrainene au reușit să obțină rezultate bune inclusiv în nordul orașului Donețk, unde au trecut de linia frontului, neschimbată din 2014, iar în ultimele zile, armata ucraineană a lărgit breșele din apărarea rusă, în sudul regiunii Zaporojie, dar și în regiunea Donețk, la sud de Bahmut. Totodată, în cursul nopții de duminică spre luni au reușit, de exemplu, să elibereze o bună parte din localitatea Optîne, în apropiere de aeroportul internațional Donețk, ocupat încă din 2014 de separatiștii pro-ruși.
„Lume, lume, soro lume”. „Nimic nou pe Frontul de (V)est”?…
Moscova a insistat luni că negocierile cu Ucraina sunt posibile numai dacă Kievul recunoaşte realitatea care a fost creată pe teren, referindu-se la regiunile ucrainene anexate de Rusia în septembrie 2022, potrivit celor de la agenția EFE. Purtătorul de vorbe „kremlineze” Dmitri Peskov a afirmat că: „În orice caz, regimul de la Kiev va trebui să discute pe baza recunoaşterii realităţilor care au apărut după ce a refuzat să rezolve problemele prin mijloace paşnice în martie (2022)”, în urma negocierilor eşuate de la Istanbul între Rusia şi Ucraina, care au avut loc la o lună după începerea războiului. Acesta a mai spus că „la ora actuală, nu există premise pentru reluarea procesului de negocieri”. Ca o confirmare paralelă, secretarul de stat american Antony Blinken a afirmat că preşedintele rus Vladimir Putin nu dă semne că ar fi dispus să negocieze. Într-un interviu acordat ABC News, Blinken a spus că: „Toată lumea vrea ca acest război să se termine, dar asta trebuie să se întâmple în condiţii echitabile şi durabile, care să reflecte suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei”. Totodată, vă reamintesc faptul că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un interviu acordat sâmbătă pentru „The Economist”, că este pregătit emoţional pentru un război de lungă durată şi consideră că acum „nu este un moment favorabil” pentru eventuale negocieri cu Rusia, întrucât contraofensiva continuă. În opinia sa, Putin încearcă să epuizeze Ucraina, dar el însuşi „va pierde într-un război lung”. Totodată, Zelenski respinge categoric ideea unui compromis cu Putin. Războiul va continua „atâta timp cât Rusia rămâne pe teritoriul ucrainean”, a mai spus acesta, adăugând că un eventual acord, pe calea negocierilor, nu va fi de durată.
Am să închei caleidoscopul de azi cu un popas pe teritoriul vecin ucrainean, acolo, unde actuala conducere ucraineană s-a cam prăbușit în unele sondaje. Astfel, ultimele somndaje afirmă că 78% dintre ucraineni îl consideră pe Zelenski „direct responsabil” pentru corupția din guvern și administrație. Sondajul respectiv este relevat public de către jurnaliștii de la Sky News și The Kyiv Independent. Astfel, un total de 78% dintre cei intervievați cred că președintele ucrainean poartă „o responsabilitate directă” pentru corupția din guvern și din administrațiile regionale și doar 18% dintre respondenți nu au fost de acord cu această afirmație. Ucrainenii mai în vârstă par la fel de exigenți față de șeful statului precum tinerii, reiese din același sondaj.
„Lume, lume, soro lume”. „Nimic nou pe Frontul de (V)est”?…
În materialul celor două publicații se afirmă că: „Ponderea respondenților care cred că președintele este responsabil de corupție este de 70% în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani și de 81% în rândul celor de peste 60 de ani.Sociologii i-au întrebat, de asemenea, pe respondenți despre provocările actuale la adresa antreprenoriatului ucrainean. Corupția a fost desemnată drept cel mai important obstacol în calea dezvoltării țării, urmată de distrugerile cauzate de războiul cu Rusia, de sistemul inadecvat de administrare fiscală și de control și de sprijinul slab din partea statului. Sondajul a fost realizat de Fundația Ilko Kucheriv împreună cu Institutul Internațional de Sociologie din Kiev, în perioada 3-17 iulie.Cele două instituții au intervievat 2.011 respondenți din toate regiunile ucrainene, cu excepția peninsulei Crimeea, anexată de Moscova încă din 2014, a regiunilor Donețk, Luhansk și Herson, precum și a zonelor aflate pe linia frontului. Un alt sondaj, realizat de Fundația Ilko Kucheriv și de Centrul Razumkov în luna august, a arătat că 55% dintre ucraineni consideră că aliații Kievului ar trebui să ofere țării ajutor militar numai cu condiția unei lupte eficiente împotriva corupției. Această afirmație a înregistrat cea mai scăzută popularitate în rândul cetățenilor cu o situație financiară sigură, în timp ce respondenții cu venituri mici s-au declarat de acord cu ea, potrivit sociologilor”. Aș încheia acest ultim subiect de azi prin a adăuga că mai bine de jumătate dintre ucrainenii intervievați la acest sondaj nu au fost de acord cu ideea că oamenii ar trebui să se abțină de la a critica guvernul pentru corupție pe motiv că astfel de critici ar destabiliza țara și ar reduce încrederea partenerilor străini. Asta ar putea însemna un real început de democrație în Ucraina, în condițiile în care se află în plin război! Dar „mai e mult până departe”! Noi suntem de atâta timp în UE și „patinăm” din toate încheieturile! De ce să credem că ar fi Ucraina altfel? Și o spun cu tristețea că, cel mai probabil, în timpul vieții mele pământene, nu cred c-apuc vremurile-n care să „duduie” democrația adevărată și la noi și la ei! Părerea mea, vorba unui „inestimabil” și vechi fesenist, nenea Nicu Văcăroiu! Ce va mai fi? Om trăi și om vedea! Pentru azi am terminat de povestit și vă mulțumesc pentru răbdarea de a fi rămas cu aceste rânduri până la finalul lor! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse, surse foto și lecturi suplimentare:
https://stirileprotv.ro/stiri/international/razboi-in-ucraina-volodimir-zelenski-a-anuntat-progrese-pe-fronturile-din-sudul-si-estul-tarii-invadate-de-rusi.html
https://www.digi24.ro/stiri/externe/de-ce-putin-va-face-tot-posibilul-sa-nu-piarda-crimeea-2501095
