„Lume, lume, soro lume”… Moscova nu crede în lacrimi…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on februarie 1, 2023
Motto: „Ori de câte ori suntem în îndoială, trebuie să alegem calea prin care greșim mai puțin.” – Aristotel
Stimați amici, sub denumirea generică „Lume, lume, soro lume...”, ca de obicei, ne întâlnim miercurea, pe acest „bulevard virtual”, cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară” și la influența acestora asupra României. Am să continui „trendul” de săptămânile trecute apropo de câteva vorbe despre fapte, date și-ntâmplări de prin partea noastră de planetă albastră…Tocmai ce, rezolvată fiind problema livrărilor de tancuri Leopard 2 (și nu numai) din Occident către Ucraina, apar, cum este firesc, din punct de vedere militar și alte solicitări ucrainene de ajutor. Pentru că, așa cum am parafrazat vestitul film rusesc în titlul rândurilor de azi, „Moscova nu crede în lacrimi”, ci știe doar de bici! Sau de cnut, na! Niciodată (subliniez „niciodată”) doar tancurile, fără sprijin de luptă adecvat și integrat și fără sprijin logistic pe măsură, nu reprezintă o garanție pentru succes pe câmpul de luptă. E clar că ucrainenii au nevoie și de aviație, dacă ne-am aștepta ca ei să aibă și inițiative de contraofensivă împotriva invadatorilor.
Și nu mă gândesc acum la atacarea de obiective cu aviație pe teritoriul Rusiei ci la sprijinul aerian apropiat al trupelor la sol (sau Close Air Support, cum este denumit în terminologie NATO). Poate că această gândire în „furculiță” (adică „ce vor să facă cu avioanele?”) stă și la baza unui refuz, în această primă fază la solicitarea (un pic supralicitată,în opinia mea, imediat după „dilema” tancurilor nemțești) Ucrainei de a primi avioane de luptă F16…În acest context, preşedintele american Joe Biden a declarat, luni, că SUA nu vor trimite avioane de luptă în Ucraina, după cum a transmisă CNN. La întrebarea unui reporter al acestui post TV dacă ar trimite avioane F16 în Ucraina, Biden a spus „Nu”. Spusele lui Biden sunt făcute în contextul în care SUA tocmai ce și-a intensificat asistența militară sub formă de artilerie şi tancuri. Și din cele de primă mână… Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a căutat să pună, din nou, în discuție problema avioanelor de luptă pentru susţinerea efortului ucrainean de război împotriva Rusiei.
Președintele Biden a spus, de mai multe ori, că avioanele nu sunt în discuție, chiar dacă SUA au acordat asistență cu alte mijloace și armament. Dacă ne uităm doar la cele-ntâmplate săptămâna trecută, președintele Biden a anunţat că va trimite 31 de tancuri M1 Abrams în Ucraina, în ciuda faptului că specialiștii americani au declarat anterior că aceste blindate nu se „încadrează” prea bine cu nevoile reale și posibilitățile armatei ucrainene, apropo de „lanțul” de aprovizionare și mentenanță. Tot luni, apropo de diverse zvonuri apărute pe diverse canale media, Biden a mai spus că nu era sigur dacă va vizita Europa luna viitoare, cu ocazia aniversării unui an de la începutul războiului din Ucraina. Adiacent, Biden a adăugat, totuși, că plănuieşte să viziteze Polonia, dar nu era sigur când. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, John Kirby, a recunoscut vinerea trecută că președintele ucrainean Zelenski a cerut avioane de luptă. În acest context, John Kirby a declarat: „Discutăm în mod constant cu ucrainenii despre nevoile lor şi vrem să ne asigurăm că facem tot ce putem pentru a le satisface – iar dacă nu putem, că unii dintre aliaţii şi partenerii noştri pot„. Preşedintele Zelenski a mulţumit înrr-un mesaj anterior pentru livrările de tancuri Leopard 2 şi Abrams pe care le va primi ţara sa, dar a afirmat că „viteza şi volumul” acestui ajutor sunt elementele-cheie în continuare, în timp ce următoarea etapă a sprijinului militar occidental ar trebui să fie rachetele cu rază lungă de acţiune şi avioanele performante. Ori din motive de a face pe Gigi Contra, ori din calcule ce mie-mi scapă, mai dispus să dea avioane de luptă ar fi, cică, Emmanuel Macron. În timpul unei conferinţe de presă ce a avut loc luni la Haga, preşedintele francez a declarat că „în principiu, nimic nu este interzis” după ce a fost întrebat dacă va trimite avioane. Acesta pune, însă, condiţii minimale precum ar fi: „Ucraina trebuie să formuleze o cerere, războiul să nu escaladeze, armamentul să fie folosit numai în scop de apărare, iar capacitatea armatei franceze să nu fie afectată.” Unele condiții mă fac să mă umfle râsul, dacă n-ar fi situația de plâns! În acelaşi timp, continuă şi demersurile pentru aderarea la UE din partea ucrainenilor. Premierul Ucrainei, Denis Şmihal, a declarat într-un interviu că vrea, ca în următorii doi ani, Ucraina să devină membră a Uniunii Europene, însă mai mulţi lideri de la Bruxelles „nu consideră realist acest termen”. Eu le cam dau dreptate acestora, chiar dacă empatizez cu efortul lor de apărare împotriva rușilor, dar…Ce va fi în continuare? Om trăi și om vedea…Că tot veni vorba despre cheltuieli militare generate de războiul din „ograda vecină”, aș mai adăuga, în acest context, că Polonia, țară membră a NATO și vecină cu Ucraina invadată de trupele ruse, va aloca cheltuielilor pentru apărare anul acesta un procent de 4% din Produsul Intern Brut, după cum a precizat, tot luni, premierul polonez Mateusz Morawiecki, citat de mass media internațională. Premierul polonez a declarat că: „Acesta va fi, probabil, cel mai mare nivel al cheltuielilor militare din toate țările NATO”. Potrivit unui raport NATO, Polonia și-a cheltuit anul trecut peste 2,4% din PIB pentru apărare, ceea ce o plasează pe a treia poziție în cadrul Alianței, în urma Greciei (3,76%) și a Statelor Unite (3,47%). Și la noi, se prevede folosirea a 2,5% din PIB pentru apărare. Tare mi-aș dori ca banii să fie cheltuiți „cu cap” și să se investească și-n politici viabile de personal, pentru a se stopa plecările uriașe din armată…
Citeam recent o postare pe Facebook a amicului Florin Șperlea, pe care o preiau parțial, afirmații care sintetizează, pe scurt, situația din relativa noastră apropiere. În această postare, îmi regăsesc și eu unele dintre părerile-mi personale și, tocmai de aceea, le împărtășesc cu dumneavoastră aici:
„Că tot se analizează războiul din Ucraina cu metri înaintați sau pierduți:
- Rusia nu a fost in stare sa produca un plan strategic valid de mai bine de 300 de zile. Nu va fi nici de acum încolo.
- Putin și tembelii lui în uniformă cred că populația, în Ucraina, îl va dezavua pe Zelenski dacă vor continua să vizeze ținte civile. Dimpotrivă, vor antagoniza pe termen lung această populație și o vor ostiliza pentru orice posibilitate de a mai coopera în vreun fel în viitor. În plus, pentru prima oară în 300 de ani, România va avea un spațiu strategic de apărare în Est, cu o țară-tampon profund ostilă Rusiei.
- Armata rusă nu e doar incompetentă, ci și lipsită de motivație și incapabilă de efort logistic prelungit la distanță. Asta va duce la înfrângerea ei. Țineți minte, că am mai spus.
- Putin va fi înlocuit, mai devreme sau mai târziu, fugărit să fie predat unui tribunal internațional chiar de ai săi. Dacă nu va muri, convenabil pentru toți.
- E imposibil să susții un asemenea efort de război împotriva Vestului coalizat, fără să o iei tare de tot pe coajă (iertată-mi fie licența poetică!).
- Vestul are obligația de a ține sub presiune Rusia, prin sancțiuni și sprijin militar acordat Ucrainei. Orice ezitare înseamnă victoria acestei Rusii putiniste, cu Putin sau fără el.” Mi se par de bun simț toate afirmațiile…
Că tot vorbim despre curțile vecinilor noștri, în contextul războiului din apropiere, nu pot să nu menționez și poziția mai mult decât mizerabilă a premierului ungar Viktor Orban apropo de declarațiile acestuia despre Ucraina. Se știe, omul își plătește datoriile față de dictatorul de la Kremlin, dar văd că nu mai are pic de rușine. Cred că și acesta, fără dubiu, ca și stăpânul său evident de la Moscova, nu mai știe de vorbă bună ci doar de consecințe „contondente”. Ministerul ucrainean de Externe a anunțat că-l va convoca pe ambasadorul Ungariei la Kiev, după declarațiile, pe care le-a calificat drept „complet inacceptabile”, ale premierului ungar despre Ucraina. Viktor Orban le-a spus reporterilor unui post TV că „Ucraina e o țară a nimănui” și a comparat-o, în termeni peiorativi, cu Afganistanul. Purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de externe a precizat că „Budapesta continuă un curs deliberat îndreptat spre distrugerea relațiilor bilaterale”. Este „vizibil de pe Lună”, ca să-l parafrazez chiar pe Orban, după ce a câștigat ultimele alegeri, că, după ce trupele ruse au invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, Ungaria a criticat (și chiar a pus multe frâne…), în repetate rânduri, sancțiunile impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, spunând că acestea nu au reușit să slăbească în mod semnificativ Moscova, dar riscă să distrugă economia europeană. Ungaria are cu Moscova raporturi neobișnuit de cordiale pentru o țară membră a Uniunii Europene și a NATO și relații reci cu Ucraina, căreia îi reproșează tratamentul aplicat minorității maghiare din vestul țării. Părerea mea este că Ungaria va deconta într-un mod dezastruos această poziție la o perioadă post-conflict, iar relațiile cu Ucraina vor avea de suferit pe termen mult mai lung decât crede azi Budapesta!
Antagonizarea aceasta nu va face deloc bine Ungariei dar ce mă frapează, în continuare, este lipsa de reacție mai fermă a Uniunii Europene. Nu de altceva, dar dac-am fi fost noi, ca țară, în poziția aceasta, cred că eram demultișor „în poziția ghiocelului”, condamnați și cu „capul tăiat”…Și dacă tot amintim de amici de-ai lui Volodea de la Kremlin, mai la sud-vestul nostru, cică, Serbia ar fi supusă la presiuni din partea Occidentului pentru a-și normaliza relaţiile cu fosta sa provincie Kosovo, după cum afirmă preşedintele sârb Aleksandar Vucic, citat de agenții de prresă internaționale. Vucic a afirmat că s-a întâlnit, săptămâna trecută, cu reprezentanţi ai Uniunii Europene, ai Franţei, Germaniei, Italiei şi ai SUA, care i-ar fi dat „un ultimatum” privind normalizarea raporturilor dintre Serbia și Kosovo. Prezidentul sârb zice, cu subiect și predicat, că acești reprezentanți ai „perfidului Occident”, i-ar fi zis:„ Altfel va trebui să vă confruntați cu o întrerupere a procesului de aderare la Uniunea Europeană, o oprire și retragere a investițiilor și o serie de măsuri economice și politice care vor face mult rău Republicii Serbia”. Aleksandar Vucic recunoaște că „Serbia trebuie să rămână pe calea către UE, altfel ne-am pierde, din punct de vedere economic și politic”, dar consideră că aceste presiuni ale Vestului sunt o consecință a „noului context geopolitic” născut în urma invadării Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie 2022.
Vucic a afirmat că occidentalii „urmăresc o politică care are ca scop înfrângerea Rusiei și orice le iese în cale trebuie eliminat”. Și-i cam place să se victimizeze, în acest context…Niciun cuvințel despre apropierea domniei sale de nenea Volodea!Anterior acestor declarații ale președintelui sârb, șeful diplomației europene,Josep Borrell, a declarat că întâlnirile sale de la Pristina și Belgrad s-au concentrat pe „propunerea de normalizare a relațiilor” bilaterale. Acesta a mai spus că: „Am subliniat beneficiile considerabile pentru ambele părți pe care le-ar aduce acceptarea acestei propuneri”. Reamintesc faptul că Belgradul a solicitat admiterea în Uniunea Europeană în decembrie 2009, iar negocierile de aderare au început în anul 2013. Una dintre condițiile de aderare are legătură, firește, cu problematica legată de raporturile cu Kosovo. Kosovo, populată majoritar de etnici albanezi,a ieșit, practic, de sub controlul Belgradului de mai bine de două decenii, și-a proclamat independența în anul 2008 și a solicitat statutul de candidat la aderarea la UE anul trecut, în decembrie.
Am să-nchei „caleidoscopul” extern de azi cu o veste (cred) bună în contextul atâtor vești sumbre. Cică, zona euro va scăpa de recesiune în această iarnă, grație creșterii Produsului Intern Brut, care a rămas în marjă pozitivă (+0,1%) în trimestrul IV, potrivit unei estimări, publicată ierii, a oficiului european de statistică, Eurostat. Această cifră, după cum apare în diverși vectori media de marcă, subliniază o încetinire accentuată față de trimestrul trei, 0,3%, dar infirmă previziunile analiștilor de la Factset și Bloomberg, ce se așteptau la o contracție de 0,1% a PIB-ului în ultimul trimestru al anului 2022 pentru cele 20 de țări care împart moneda unică. Economia europeană, spun cei pricepuți în domeniu, pare să reziste relativ bine la consecințele negative ale războiului din Ucraina. Economia europeană beneficiază, în special, de scăderea inflației din noiembrie, de îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare și de recenta redeschidere a economiei chineze.
Pentru întreg anul 2022, creșterea în zona euro a atins, tot conform Eurostat, 3,5%, peste cea a Chinei (3%) și a Statelor Unite (2,1%). Bilanțul este și peste prognoza de 3,2%, publicată, în noiembrie, de Comisia Europeană. Așa zic cei pricepuți! Cine suntem noi ca să-i contrazicem? Pentru azi am terminat de povestit și vă mulțumesc pentru răbdarea de a fi rămas cu aceste rânduri până la finalul lor! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse și surse foto:
https://www.youtube.com/watch?v=fKO-EMe_KvA
https://www.politico.com/news/2023/01/30/biden-f-16s-ukraine-00080276
https://www.cbsnews.com/news/ukraine-f16s-biden-says-today-us-wont-provide/
https://www.newsweek.com/biden-rejects-zelenskys-pleas-coveted-f-16-fighter-jets-1777683
https://edition.cnn.com/interactive/2022/05/world/ukraine-war-photographers-cnnphotos/
https://stirileprotv.ro/stiri/international/joe-biden-sua-nu-vor-trimite-avioane-f16-in-ucraina.html
https://www.veridica.ro/stiri/razboi-in-ucraina-noi-tensiuni-intre-budapesta-si-kiev
https://www.euractiv.com/section/enlargement/opinion/the-brief-eus-serbia-conundrum/
https://www.cnbc.com/2023/01/31/euro-zone-gdp-q4-2023-.html
https://www.dw.com/en/europe-may-avoid-recession-in-2023-economic-chiefs-say/a-64414532
https://www.veridica.ro/stiri/razboi-in-ucraina-zona-euro-scapa-de-recesiune