Jurnal FM 
„Lume, lume, soro lume”… Din ciclul „Pe pământ avem de toate/Și mai bune și mai rele”…
de Nicolae Uszkai
#Postat de Carmen Vintu on martie 15, 2023
Motto: „Lumea-i cum este…şi ca dânsa suntem noi.” – Mihai Eminescu, în „Epigonii”
Stimați amici, sub denumirea generică „Lume, lume, soro lume...”, ca de obicei, ne întâlnim miercurea, pe acest „bulevard virtual”, cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară” și la influența acestora asupra României. Azi, ca de obicei, vă propun câteva instantanee de tipă caleidoscop cu câteva fapte, date și-ntâmplări de pe aproape ori mai departe din lumea noastră…Pentru început, am să vă propun să ne-ntoarcem privirea către cea de-a doua țară românească, adică spre Republica Moldova. Am mai spus și-n alte articole că nu-s un „specialist” (ori mare „părerolog”) în problemele care frământă societatea din estul Prutului, dar câteva considerații cred că merită să le amintesc aici, la această scurtă trecere în revistă. Astfel, pe fondul mult-anunțatelor încercări de lovitură de stat, război hibrid etc, previzionate a avea loc de către guvernul de la Chișinău și de către observatori externi, apropo de amestecul și nevoia Federației Ruse de a păstra Republica Moldova în sfera sa de influență, în weekendul ce a trecut și imediat după asta, au avut loc noi proteste în Republica Moldova.
La aceste proteste, multe sute de persoane au fost scoase în stradă de către Partidul ȘOR (cu certă și evidentă orientare pro-rusă), în mai multe orașe din Republica Moldova. Demposntranții pro-ruși au blocat și luni mai multe drumuri naționale din țară, iar pe paginile de comunicare ale Partidului Șor apar fotografii și clipuri video cu persoane care traversează în mod repetat trecerile de pietoni pentru a întrerupe traficul, după cum spun mai mulți vectori media din Republica Moldova. Firește, „oligarhul fugar” Ilan Şor a suținut tot luni că Federația Rusă nu are absolut nicio legătură cu protestele anti-guvernamentale care clatină Republica Moldova de mai multe luni încoace și a amenințat, efectiv, că simpatizanții săi și alții aduși de aceștia, vor continua să iasă în stradă pentru a cere compensarea creşterii preţurilor la gaze şi electricitate. Niciun cuvințel despre amestecul ciolovecilor de la Maskva, firește! În contextul anunțatelor „mișcări” orchestrate pe filieră moscovită în spațiul moldovenesc din stânga Prutului, Anatolie Nosatîi, ministrul apărării de la Chișinău a declarat luni, într-un interviu acordat agenţiei de presă France Presse, că R. Moldova nu se confruntă cu „pericol militar iminent”, dar este supusă „războiului hibrid”, un război hibrid dus de Federația Rusă pentru a „răsturna puterea” actuală de la Chişinău. Este plin spațiul informațional vehiculat de majoritatea vectorilor media de pe planetă că este „previzionat” a se întâmpla ceva nedorit în R. Moldova. Nedorit de cetățenii moldoveni, firește! Cel puțin nu de cei pro-ruși! În ultimele săptămâni, temerile referitoare la acțiuni rusești „hibride” au crescut în Republica Moldova, ale cărei aspirații pro-europene nu sunt „înghițite” absolut deloc de ciolovecii pseudo-țarului muscălesc de la Maskva.
În același interviu, Anatolie Nosatîi a mai menționat că: „Nu există la ora actuală un pericol militar iminent împotriva Republicii Moldova, dar există alte tipuri de pericole care îi afectează securitatea”. Și a mai amintit că există „dezinformarea, tensiunile în societate generate de Rusia”, „un ansamblu de provocări” destinate să semene haos şi să „schimbe ordinea politică” în republică. Cu o zi înainte de interviul de luni al dumisale, poliţia moldovenească a făcut publică arestarea membrilor unei reţele bine puse la punct, rețea suspectată că ar avea „capătul lanțului” la Maskva. Firește, vicepreşedinta Partidului ŞOR, numita Marina Tauber, a anunţat că la protestele din 12 martie au fost observaţi cetăţeni străini care reţineau „protestatarii paşnici”. Membrii rețelei reținuți de poliție sunt acuzați că ar fi vrut „să destabilizeze ţara intervenind în cursul manifestaţiilor antiguvernamentale” care „mișcă” de mai multe Chișinăul și alte orașe ale Republicii Moldova. Nu e lipsit de interes să ne amintim că, în weekendul trecut, Washingtonul a acuzat direct Kremlinul că „încearcă să slăbească guvernul Republicii Moldova”, cu obiectivul evident de a-și instala o guvernare favorabilă Federației Ruse. Firește, anterior, prin februarie, Moscova a dezminţit orice „plan de lovitură de stat”, catalogând afirmaţiile occidentale ca fiind „absolut nefondate şi fără probe”. În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a dezminţit public alaltăieri, luni, că „instituţii de forţă din străinătate ar fi fost implicate în acţiuni de asigurare a ordinii publice în cadrul protestelor organizate de Partidul „ŞOR” în 12 martie, apreciind că această informaţie este răspândită pe canalele Telegram cu scopul de a intoxica opinia publică”, potrivit celor publicate de Deschide.md. Același vector media a mai precizat că un comunicat al MAI spunea: „MAI dezminte informaţia care circula pe unele canale Telegram, precum că au fost aduse pentru sprijin forţe de ordine din alte state. Este o acţiune de intoxicare a opiniei publice specifica razboiului hibrid”. Totodată, MAI moldovenesc a recomandat cetăţenilor moldoveni „să se informeze din surse sigure şi canale oficiale”.
Cât despre o posibilă reunire a celor două țări românești, un proaspăt sondaj de opinie relevă faptul că peste o treime dintre cetățenii Republicii Moldova vor reunirea cu România… De ce doar atât? E greu de spus, dar sunt destule explicații. Cei de la https://www.veridica.ro/ au publicat alaltăieri un material pe care vi-l aduc și dumneavoastră în atenție. Pentru că merită atenție! Aceștia spun că: „34% dintre respondenți sunt pentru unirea Republicii Moldova cu România- relevă „Studiul Social-Politic”, realizat de Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, din Germania, și citat de Radio Chișinău. Chestionarul a cuprins întrebări despre principalele probleme ale republicii, instituțiile sau fenomenele care se fac vinovate de aceste probleme, intenția de vot și partidul pe care l-ar vota respondenții. Cele mai des menționate probleme au fost de ordin economic (creșterea prețurilor, veniturile mici, lipsa locurilor de muncă și sărăcia). Majoritatea respondenților (62%) au menționat creșterea prețurilor, 13% – războiul din Ucraina și 12% – proasta guvernare. Responsabile pentru probleme sunt actuala guvernare pro-occidentală (56%), politicienii care nu se gândesc la popor (29%), corupția (29%) și guvernările precedente (23%). 48% dintre respondenți sunt de părere că direcția în care trebuie să meargă Republica Moldova este Uniunea Europeană, iar 34% vor relații mult mai apropiate cu Rusia (după modelul Belarus). Cele mai des menționate obstacole în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană sunt corupția (23%) și sărăcia (16%). 31% dintre respondenți consideră că Republica Moldova are nevoie de partide noi. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, câștigător ar fi partidul prezidențial pro-occidental Acțiune și Solidaritate, cu 36% din sufragii, urmat de două formațiuni filoruse: socialiștii, cu 19 procente, și formațiunea populistă ȘOR, cu 15. Datele au fost colectate prin intermediul unui sondaj la față în față (TAPI – Tablet Assisted Personal Interview), în perioada 11 ianuarie – 6 februarie 2023. Sondajul a fost efectuat pe un eșantion de 1421 de respondenți, cu vârsta de peste 18 ani.” Nu aș vrea să trag eu vreo concluzie în urma acestui sondaj publicat de Veridica.ro, dar pentru mine e clar că societatea moldovenească este profund divizată și departe de aspirațiile firești. Nu poți sta cu posteriorul în două luntri și să crezi că ți se cuvine atenția „frățească” din dreapta Prutului, materializată în ajutoare financiare, energie etc dar „mataluță” să stai cu ochișorii orientați către „indicațiile prețioase” ce vin dinspre Kremlin!
Ce va mai fi în Moldova din stânga Prutului? Om trăi și om vedea! Între timp, precum o caracatiță hulpavă, apare „ceața” războiului peste întinsul Europei, apropo de „oboseala” publică generată de efortul comun occidental de a sprijini Ucraina pentru a stopa agresiunea rusească. Fix ceea ce speră Putin și gașca sa criminală să se întâmple! Este evident că durata mărită a acestui război erodează capacitatea opiniei publice mondiale de a răspunde împotriva agresiunii rusești. Astăzi, la peste un an de la declanşarea sa, nu se întrevede niciun fel de sfârşit al acestui război pe care, acum câțiva ani, l-am fi crezut imposibil în Europa. Dar Putin și ciolovecii săi ne-au demonstrat că specia Homo Sapiens varianta „Europaeus” (sau Asiaticus?) nu a evoluat suficient! Iar unii oamenii politici și dornici de a-și trage spuza câștigului pe turta lor nu ezită să profite de anxietatea pe care războiul o provoacă pentru a lăsa loc de interpretări cum că sprijinul lumii apusene și central-europene pentru Ucraina ar putea antrena ţara lor în război. De exemplu, de la Praga la Sofia, alegațiile false potrivit cărora guvernele vor anunţa o mobilizare generală sau pur şi simplu „ne vor trimite fiii în maşina de tocat carne”, sunt prezențe constante în discursul politic al unor politruci. Sigur că nu e nimic nou sub soare și că frica e folosită ca armă politică așa cum a fost folosită cam de pe vremea când același Homo Sapiens a coborât de prin copaci și a luat primul băț în mână…Pentru că, se știe, politica fricii este o tactică foarte veche și nu prea lipsește din discursul politic, în general! Un exemplu elocvent este relevat de alegațiile false care bântuie Slovacia, ţară de graniță cu Ucraina şi unde tot mai mulţi bărbaţii cu obligații militare resping a priori ideea de a efectua serviciul militar. Înainte de invazia rusă, Slovacia, membră a NATO dinainte de noi, a înregistrat anual aproximativ 1.500 de tineri care respingeau ideea serviciului militar, așa numiții „obiectori de conştiinţă”. Iată că numărul lor a crescut la peste 40.000 către finalul anului 2022, din cele relevate public de către ministerul slovac al apărării.
Sentimentul fricii indus printre tinerii slovaci a fost vehiculat și încurajat de fostul prim-ministru slovac Robert Fico, cel care, văzându-și doar de ale lui, şi-a făcut campanie electorală criticând NATO,UE, SUA şi pe „fasciştii ucraineni”….Iar rezultatele se văd, firește! În viziunea fostului premier slovac, conflictul ruso-ucrainean nu i-ar privi pe slovaci, că doar e un „război între SUA şi Rusia”, pedalând pe valul de propagandă moscovită, el acuzând și guvernul slovac actual un „lacheu al americanilor”. În acest context, putem zice că vechea tactică a fricii a cam dat rezultatele scontate. Adică partidul partidul lui Fico, denumit Smer, se situează constant, în ultima perioadă, pe locul trei sau, câteodată, doi în sondaje înainte de alegerile parlamentare programate pentru luna septembrie. Alegaţiile de varii tipuri despre război au influențat întrucâtva și recentele alegeri prezidenţiale din Republica Cehă vecină Slovaciei despre care vorbeam anterior. La sfârşitul lunii ianuarie a.c., noul preşedinte Petr Pavel, fost general în armata cehă, continuă să fie ţinta unei campanii de dezinformare (una clară de tip „maskirovka” rusă) care îl descrie ca pe un adept al războiului, cu arma în mână și cu arătătorul pe trăgaci.
Unii i-au atribuit diverse declarații false printre care se numără și așa-zisul său apel de a trimite militari cehi să lupte în Ucraina sau dorinţa de a declara război Rusiei. Firește, adversarul său de campanie prezidențială, miliardarul şi fostul prim-ministru ceh Andrej Babis susţinea pe afişele sale electorale că adversarul său Petr Pavel nu crede în pace, afirmând că: „Nu voi târî Republica Cehă în război!”. La sud de Dunăre, în Bulgaria vecină nouă, partidul ultranaţionalist pro-rus Renaşterea a organizat multe proteste antiguvernamentale şi le-a atras atenţia alegătorilor asupra riscului de a deveni „carne de tun” pentru interesele altora. Pe de altă parte, vecinul nostru din nord-vest, „micul Putin” de la Budapesta, adică premierul Ungariei, Viktor Orban, care critică livrările de arme europene către Ucraina, a avut grijă mereu să nu răzbată din vreun discurs de-al său nici cea mai mică undă de critică la adresa „marelui ciolovec” de la Kremlin, prezidentul rus Vladimir Putin. Trebuie amintit, totuși, că această politică a fricii nu dă rezultatele scontate în Polonia și-n țările baltice unde, ca să fim cinstiți, pericolul unei agresiuni militare ruse apare ca fiind mult mai plauzibil. Este destul de evident că „traiul” istoric comun cu rușii precum și experiențele istorice negative datorate vecinătății cu Rusia (în orice formă de guvernământ a acesteia de-a lungul timpului) au generat imunitate la propaganda pro-rusă, ba chiar creează adversitate. Cât despre spațiul franco-german, ar fi multe de spus (o voi face într-o ediție viitoare), dar am să menționez azi doar faptul că există clar pe plaiuri nemțești o iritare și o „ceață” în a blama pe de-a-ntregul Rusia la nivel ierarhic superior, de exemplu fix la nivelul conducerii superioare a armatei germane. Astfel, relativ prospătul ministru german al apărării, Boris Pistorius, l-a demis pe şeful de stat major al Bundeswehr, după cum au spus alaltăieri surse guvernamentale germane, ca urmare a comentariilor pline de controverse ale acestuia din urmă cu privire la capacităţile armatei ruse. Așa se face că generalul german Eberhard Zorn ar urma, conform acelorași surse, să fie înlocuit cu alt general, Carsten Breuer, fără a fi clar expuse motivele acestei schimbări.
Generalul german Zorn a fost numit în funcţia de șef al Bundeswehr în 2018 de către Ursula von der Leyen, ministrul german al apărării la acea vreme, înainte de a deveni preşedintă a Comisiei Europene, după cum opomenește France Presse, preluată de Agerpres. Toamna trecută, generalul Eberhard Zorn, fiind în fruntea Budeswehr începând cu 2018, şi-a exprimat „îngrijorarea cu privire la capacitatea ucrainenilor de a învinge armata rusă”, fiind temător apropo de posibilitatea de deschidere a unui nou front de către Moscova pe lângă Ucraina. Generalul german a justificat destul de apăsat reticenţa Berlinului în a promova livrarea de armament greu către Ucraina și mai spunea pe atunci într-un interviu dat unui jurnal german că: „Kaliningrad, Marea Baltică, graniţa cu Finlanda, Georgia, (Republica) Moldova (…) sunt multe posibilităţi. (Preşedintele rus Vladimir) Putin ar avea capacitatea”. Cele zise de generalul neamț au cam provocat critici, mai ales de peste Atlantic, din partea unui om care-l cunoaște foarte bine pe generalu german, adică generalul american în retragere Ben Hodges, fost lider militar american al USAREUR, adică forțele militare americane prezente în Europa. Sursele citate de către majoritatea agențiilor mari de presă spun că urmașul lui Zorn, generalul Carsten Breuer, s-ar fi făcut cunoscut mai ales în timpul pandemiei ca şef al celulei de criză a cancelariei germane în campania contra coronavirusului. Către finalul caleidoscopului de azi, am să trec puțintel „gârla cea mare” numită Atlantic și vă introduc, dacă vă era dor, în ceea ce pare o nouă criză financiară americană apropo de căderile băncii Sillicon Valley și eforturile federale de a stopa consecințele nedorite.
Am să reproduc, în continuare, cele spuse de cotidianul nostru Libertatea pentru că sunt destul de explicite și, mi se par mie, pertinente. Așadar spun cei de la Libertatea că: „Președintele american Joe Biden a promis că va face „tot ce este necesar” pentru a proteja sistemul bancar, însă investitorii se tem că și alți creditori ar putea fi afectați. Aceste temeri s-au transformat în scăderi puternice ale prețurilor acțiunilor la nivel global, relatează BBC. Luni, băncile Santander din Spania și Commerzbank din Germania au suferit scăderi pe bursă de peste 10%. Bănci mai mici din SUA au suferit luni pierderi și mai grave decât cele europene, în ciuda faptului că i-au asigurat pe clienți că au lichiditate mai mult decât suficientă pentru a se proteja de șocuri. Volatilitatea din piață a condus la speculații că Rezerva Federală americană își va întrerupe acum planurile de a continua creșterea ratelor dobânzilor, menită să domolească inflația. Joe Biden a spus că oamenii și companiile care au depus bani la Silicon Valley Bank vor putea să-și acceseze toți conturile de luni, după ce guvernul a intervenit pentru a le proteja în totalitate depozitele. Mulți clienți din mediul de afaceri s-au confruntat însă cu perspectiva de a nu putea plăti angajații și furnizorii după ce fondurile lor au fost înghețate. Guvernul american a acționat rapid pentru a preveni izbucnirea unei crize bancare după prăbușirea a două bănci – Silicon Valley, principalul creditor din domeniul tehnologiei, și Signature, o bancă americană care avea relații puternice cu firmele de criptomonede. Banca Silicon Valley a dat faliment vineri după ce deponenții, majoritatea din domeniul tehnologiei și companii cu capital de risc, s-au grăbit să-și retragă banii în această săptămână, pe măsură ce s-a răspândit teama cu privire la situația băncii. Potrivit New York Times, printre cauzele colapsului se numără și panica generată de rețelele sociale, pentru că acolo s-au răspândit veștile alarmante despre solvabilitatea băncii.Duminică, autoritățile americane au preluat și Signature Bank din New York, care avea mulți clienți implicați în criptomonede și era văzută ca fiind cea mai vulnerabilă instituție bancară.Biden a promis că acoperirea depozitelor nu îi va costa pe contribuabili și, în schimb, va fi finanțată din taxele percepute de autoritățile de reglementare a băncilor. Ca parte a eforturilor de restabilire a încrederii, autoritățile de reglementare din SUA au dezvăluit și o nouă modalitate prin care băncile pot împrumuta fonduri de urgență pe timp de criză.Cu toate acestea, în piață există îngrijorarea că eșecurile, care au survenit după prăbușirea unui alt creditor american, Silvergate Bank, săptămâna trecută, sunt un semn al unor probleme care vor continua. Paul Ashworth de la Capital Economics a declarat că autoritățile americane „au acționat agresiv pentru a preveni dezvoltarea unei contagiuni”. „Dar contagiunea a fost întotdeauna mai mult despre frica irațională, așa că am sublinia că nu există nicio garanție că acest lucru va funcționa”, a adăugat el.” Și ca să-ncheiem apoteotic, precum o „ședință de partid” de pe vremuri, vă invit în arealul de trăire chinezească condus de „mărețul Xi”, cel ce tinde (și el) spre titlul de conducător suprem în tot și-n toate cele ce sunt chinezești și nu numai.
Astfel, săptămâna trecută, vineri, mai exact, șeful chinezesc suprem Xi Jinping a obținut un al treilea mandat de președinte al Chinei, ceea ce a fost, firește, doar o simplă formalitate, după ce, la finele anului 2022, își consolidase poziția la șefia partidului unic. Este un caz unic de la Mao încoace! Xi Jinping a fost votat în unanimitate (nici nu se putea atlfel…) ca președinte de către parlamentul de la Beijing, o falsă „urmă” democratică în umbra partidului comunist al Chinei. Xi Jinping, la cele aproape șapte decenii de viață ale sale și care va rămâne președinte cel puțin până în 2028, se va confrunta, spun cei care se pricep, cu diverse provocări majore. Acestea ar consta, printre altele, în: funcționarea propriu-zisă a economiei chinezești, ale cărei motoare s-au mai „răcit” nițel; tensiunile în creștere în relațiile cu SUA, problema „ardentă” a Taiwanului și eterna problemă ce i se impută Beijingului, adică drepturile omului. Ce mai mare provocare a noului său mandat de cinci ani o constituie, firește, încetinirea vizibilă a economiei chinezești.Tot cei care se pricep la cele ce se-ntâmplă în arealul chinezesc mai spun că deciziile sale de tip Mao (ori Putin?), de a se înconjura mai ales de „supuși împărătești”, adică subalterni docili și „necrâcnitori” dă de știre că e posibil să pună pe primul plan poziționările de factură ideologică în detrimentul creșterii economice. Reuters preciza în weekend, după noua alegere a lui Xi, că „a doua cea mai mare economie din lume, obișnuită cu rate mari de creștere, China și-a văzut Produsul Intern Brut crescând cu doar 3% în 2022, sub efectul restricțiilor sanitare și al crizei imobiliare. Pentru anul acesta, guvernul vizează o creștere de „circa 5%”, una dintre cele mai scăzute ținte din ultimele decenii.” Ce va mai fi pe unica planetă albastră „din zonă” în viitorul apropiat? Repet ce mai ziceam și cu alte ocazii: om trăi și om vedea! Pentru azi am terminat de povestit și vă mulțumesc pentru răbdarea de a fi rămas cu aceste rânduri până la finalul lor! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse și surse foto:
https://moldova.europalibera.org/stiri
https://www.digi24.ro/stiri/externe/ministrul-apararii-de-la-chisinau-moldova-nu-se-confrunta-cu-pericol-militar-iminent-dar-este-supusa-razboiului-hibrid-2281085
https://www.mei.edu/blog/warranted-skepticism-eastern-and-central-europe
https://theintercept.com/2023/03/09/ukraine-war-russia-iran-iraq/
https://www.nytimes.com/news-event/ukraine-russia
https://www.bmvg.de/en/organisation/the-chief-of-defence
https://adevarul.ro/blogurile-adevarul/dupa-falimentul-bancii-silicon-valley-intrebari-2249340.html
https://www.bursa.ro/colapsul-silicon-valley-bank-arata-dimensiunea-pierderilor-aduse-de-cresterea-dobanzilor-89142949
https://raillynews.com/2023/03/xi-jinping-re-elected-president-and-head-of-central-military-commission/
