Jurnal FM 
„Lume, lume, soro lume”… Din ciclul „nimic nou pe frontul” din est…
de Nicolae Uszkai
#Postat de Carmen Vintu on martie 8, 2023
Motto: „Lumea-i cum este…şi ca dânsa suntem noi.” – Mihai Eminescu, în „Epigonii”
Stimați amici, sub denumirea generică „Lume, lume, soro lume...”, ca de obicei, ne întâlnim miercurea, pe acest „bulevard virtual”, cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară” și la influența acestora asupra României. Azi, ca de obicei, vă propun doar un mic caleidoscop cu câteva fapte, date și-ntâmplări de pe de planetă albastră…Nu am să vă plictisesc foarte tare cu vești pe care le puteți afla de oriunde, dar aș vrea să punctez câteva „chestii” importante…Pentru început, pentru că sursele de energie sunt, cel puțin în arealul nostru sud-est european, „sursa” multor creșteri de prețuri de produse și servicii și a unor bulversante posibile mișcări sociale (mai puțin la noi, că Miorița e „amorțită”…) e bine de urmărit permanent tot ce se-ntâmplă în domeniul pieței hidrocarburilor pe plan mondial. Războiul din vecinătatea noastră, după cum știm deja, a mai adăugat, din păcate, „puncte” suplimentare în îngrijorările lumii cu privire la acest domeniu și așa sensibil pentru omenire. Astfel, preţul barilului de petrol a scăzut vinerea trecută, după ce cotidianul „Wall Street Journal” a publicat informația că în interiorul Emiratelor Arabe Unite, se poartă discuţii intense și aplicate cu privire la o posibilă ieşire a acestora din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC).
La acel moment al anunțului, cotaţia ţiţeiului Brent era în scădere cu 1,57 dolari, sau 1,8%, până la 83,18 dolari per baril. Similar, cotaţia barilului de ţiţei West Texas Intermediate (WTI) era în scădere cu 1,52 dolari, sau 1,9%, până la 76,64 dolari per baril. Cei pricepuți în știri economice spun că, pe parcursul săptămânii trecute, preţul petrolului a fost impulsionat de datele economice cu tentă pozitivă venite din China, care au alimentat speranţele referitoare la o creştere a cererii de petrol, însă aceste creşteri au fost şterse vineri după informația publicată. Aceiași oameni pricepuți zic că principalul factor este această ştire publicată de prestigiosul cotidian, îngrijorările fiind că asta ar putea afecta acordul de reducere a producţiei OPEC care este în vigoare. Este un lucru știut pe piețele internaționale că Emiratele Arabe Unite precum și Arabia Saudită sunt cele două ţări cu capacităţi de rezervă semnificative. Publicația respectivă, citând o serie de oficiali din Emiratele Arabe Unite, a precizat că relaţiile dintre liderii din Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite s-au deteriorat vizibil, pe fondul unor neînțelegeri, astfel că, în interiorul Emiratelor Arabe Unite, se poartă discuţii cu privire la această ieşire din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC), o mișcare care ar permite Emiratelor Arabe Unite să îşi majoreze unilateral producţia de petrol. „Wall Street Journal” a reamintit că Emiratele Arabe Unite au avut o dispută similară cu Arabia Saudită şi în luna octombrie 2022, când alianţa „OPEC Plus” a decis să îşi reducă producţia de ţiţei. Între timp, Emiratele au făcut presiuni asupra grupului producătorilor să pompeze mai mult petrol pe piaţă. Aceiași jurnaliști au adăugat că Emiratele Arabe Unite se gândesc de mai mulţi ani ce alianţe sunt mai adecvate pentru interesele sale pe termen lung, în condiţiile în care Emiratele vor să profite de pe urma recentei expansiuni a capacităţilor sale de producţie. Cu prilejul precedentei dispute din cadrul „OPEC Plus” cu Arabia Saudită, adoptarea unei decizii cu privire la politica grupului a fost amânată timp de mai multe săptămâni, însă în cele din urmă a fost găsit un compromis.
Cât despre petrolul rusesc, banca americană de investiţii J.P. Morgan a previzionat că Rusia va putea să menţină producţia de petrol la nivelul anterior conflictului din Ucraina, datorită cererii mari și constante din China şi India, dar s-ar putea confrunta, totuși, cu dificultăţi în redirecţionarea unei părţi din exporturile sale de produse petroliere în afara Europei, după cum transmite Reuters, citat de Agerpres. Astfel, analiştii J.P. Morgan precizează:„Credem că Rusia va putea să menţină producţia de petrol la nivelul anterior conflictului din Ucraina – 10,8 milioane barili pe zi (bpd) – dar va avea dificultăţi în a ajunge la nivelul de vârf de dinaintea pandemiei, de 11,3 milioane barili pe zi„. Ceiași analiști se așteaptă ca, în acest an, cererea din China şi India, să crească semnificativ. Din analizele efectuate până acum, este vizibil faptul că Rusia a reuşit să redirecţioneze exporturile de petrol din Europa către India, China şi Turcia, țări care cumpără ţiţei ieftin. Grupul ţărilor puternic industrializate (G7), Uniunea Europeană şi Australia au convenit anul trecut, la 5 decembrie 2022, să interzică firmelor occidentale să furnizeze servicii de asigurări, finanţare şi brokeraj pentru navele care transportă ţiţei rusesc la un preţ mai mare de 60 de dolari per baril, în cadrul sancţiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Ulterior, după cum cunoaștem, Uniunea Europeană a introdus un embargou privind achiziţiile de produse petroliere rafinate din Rusia începând cu data de 5 februarie. De principiu, aceste sancţiuni complică eforturile Rusiei de a vinde petrol pe plan mondial, dar importurile Chinei de petrol pe cale maritimă ar urma să atingă un nivel record în martie, când va creşte şi cererea din India.
În acest context, Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) a anunțat, la începutul acestei săptămâni, că „veniturile realizate de Rusia din exporturile de petrol şi gaze au scăzut cu aproape 40% în luna ianuarie, pe măsură ce plafoanele de preţuri şi sancţiunile occidentale au redus veniturile generate de Moscova de pe urma celor mai profitabile exporturi ale sale.” potrivit acestor date retransmise de Agenția Reuters, „în prima lună a acestui an Rusia a strâns 18,5 miliarde de dolari de pe urma exporturilor de petrol şi gaze, cu 38% mai puţin decât cele 30 miliarde de dolari strânse de Rusia în luna ianuarie 2022, cu o lună înainte de debutul invaziei Ucrainei.” Aceiași analiști de la J.P. Morgan susţin că „exporturile de produse petroliere ale Rusiei ar urma să scadă cu aproximativ 300.000 bpd, la cel mai redus nivel din mai 2022, deoarece se va confrunta cu dificultăţi în redirecţionarea exporturilor de produse rafinate. În plus, Moscova se va confrunta cu sporirea concurenţei de la rafinăriile din Orientul Mijlociu.” Anterior, majoritatea agențiilor internaționale de știri anunţaseră că Rusia intenţionează să reducă exporturile de petrol prin porturile sale din vest cu până la 25% în martie, faţă de februarie, pentru a majora preţul pentru ţiţeiul său. Tot oamenii care se pricep la economie și publicațiile de specialitate spun, așa cum a fost publicat luni, că veniturile bugetare ale Rusiei au avut un declin de 24,8% în primele două luni ale acestui an iar deficitul bugetar s-a adâncit la 2.580 miliarde de ruble (adică 34,19 miliarde de dolari) în această perioadă, după ce Moscova a majorat cheltuielile, iar încasările din vânzarea de petrol şi gaze au scăzut semnificativ, arată datele ministerului de finanţe din Rusia, după cum titra Agerpres luni. Astfel, în perioada ianuarie-februarie 2023, veniturile din petrol şi gaze au scăzut cu 46,4%, la 947 miliarde de ruble. Cheltuielile, în schimb, ar fi crescut cu 51,5% în primele două luni din 2023, la 5.740 miliarde de ruble. Probabil din cauza „operației militare speciale”, din 2022, ministerul rus de finanţe nu mai publică datele complete lunare privind evoluţia bugetului. Datele publicate alaltăieri, luni adică, arată că deficitul bugetar pe luna ianuarie a fost de 1.760 miliarde de ruble şi ceva mai atenuat în februarie – adică 821 miliarde de ruble. Este destul de evident că Rusia este dependentă de veniturile din hidrocarburi pentru a-şi finanţa cheltuielile bugetare în condițiile războiului pe care nu vrea să-l lase deoparte și în condițiile sancțiunilor ce îi sunt impuse. În condițiile date, Rusia a fost forţată să vândă din rezervele internaţionale pentru a-și acoperi deficitul, amplificat de costurile războiului.
În ultima perioadă, primesc diverse mesaje de la mulți dintre cei care citesc ce mai scriu eu aici pe „Jurnal de Brașov” pentru a mă referi la războiul din „ograda vecină”. Am mai spus că nu am de gând să îngroș rândurile „pricepuților” care au devenit „părerologi” de frunte apropo de mersul războiului ruso-ucrainean. Și asta este din simplul motiv că nu am toate informațiile necesare „dezbrăcate” de bagajul propagandistic al ambelor părți aflate-n conflict! Ambele țări folosesc, din plin, „maskirovka”, că doar provin din același „trunchi” sovietic de manifestare pe acest „teren” al dezinformării, chiar dacă acum, ucrainenii îi spun, ca-n NATO, Informational Operations (sau InfoOps). Ca să fiu cinstit cu dvs., am acces, de câțiva ani buni, la câteva biblioteci de date și informații un pic mai „adânci” decât știrile „la vedere” ale agențiilor de presă, dar nu mă-ncumet să devin „părerolog” într-un domeniu la care zic că m-aș pricepe un pic, totuși, dar în care îmi lipsesc câteva date esențiale. Când spun „date esențiale” nu mă refer la știrile „de doi lei” pe care le vântură diverși vectori media mioritici pe post de „breaking news”! De o bună perioadă de timp, se aude/vede mult și multe despre „Stalingradul” prezentului, Bahmutul ucrainean. Azi, am să preiau, totuși, câteva aprecieri destul de relevante la problema frontului din estul Ucrainei ale lui Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C.Brătianu”, aprecieri făcute de acesta într-un interviu acordat duminica trecută la emisiunea „OFF/OnTheRecord” de pe televiziunea Aleph News. Acesta spunea, printre altele că: „Bahmut este o parte a proiectului ce va veni. Anul trecut, era vorba ca după Herson și victoria ucrainenilor, se spunea că vine iarna și Ucraina începe ofensiva mai puternic. Suntem într-un peisaj mai degrabă tactic. Ce se întâmplă pe teren. Nu va fi decisiv. Dacă ucrainenii și rușii se luptă pentru Bahmut probabil că știu ei ceva mai mult decât știm noi. Bahmutul este important ca partea de Donbas care n-a fost luată de ruși înainte de 2014. Suntem mai degrabă în zona Donețk care în 2014 n-a fost luată de ruși. Bahmut este o zonă strategică care a fost întărită, fortificată, militarizată, în perspectiva unei confruntări. Coaliția de voință a antrenat soldații ucraineni în perspectiva unei confruntări pe acea linie. Bahmut a fost una dintre zonele pregătite pentru confruntare. De aceea, bătălia durează mult. Bahmutul are și o anumită simbolistică: se luptă armata cea mai bine instruită a Ucrainei. Dacă Ucraina pierde acel corp de armată, pierde militari bine pregătiți. În Bahmut se luptă militari bine pregătiți. Bahmutul testează pregătirea Occidentului pentru Ucraina. Bahmutul este făcut terci. Ca să câștigi un oraș trebuie să ai o supremație de 7- 9 soldați la 1. A doua strategie este cea rusească din Cecenia. Se pare că Bahmtul este pe această strategie. Sistemele de apărare sunt totuși solide în Bahmut, rușii n-au reușit foarte ușor să le demanteleze. Se pare că Rusia va reuși să ia Bahmutul sau ucrainenii vor începe să se retragă strategic. Ca și comunicare strategică, ucrainenii vor transmite ultimii vestea, ca în cazul Soledar. Comunicarea strategică a Ucrainei este mult mai bună decât cea a Rusiei. În comunicarea Ucrainei nu apar fisuri, rușii se ceartă între ei. Mă aștept ca ucrainenii să comunice ultimii, în cazul în care Bahmutul nu mai este sub controlul lor. Controlând Bahmutul, controlezi anumite linii de comunicare în perspectiva unei viitoare ofensive. Prin Bahmut controlezi șosele, autostrăzi care acum sunt decisive. Bătălia aceasta este inclusiv o luptă de artilerii”.
Ukrainian army from the 43rd Heavy Artillery Brigade fire the German howitzer Panzerhaubitze 2000, called Tina by the unit, amid Russia’s attack on Ukraine, near Bahmut, in Donetsk region, Ukraine, February 5, 2023. REUTERS/Marko Djurica TPX IMAGES OF THE DAY
În viziunea unor „pricepuți” de prin Apus, în lipsa unor progrese în altă parte, Bahmutul a devenit (mult dincolo de orice rațiune strategică) o obsesie evidentă pentru ruși. Practic, apărarea ucraineană este supusă permanent unei combinații de lovituri de artilerie și aruncătoare precum și de lovituri aeriene, „cuplate” cu „valuri” mari de forțe terestre, fie ele de trupe din armata regulată ori paramilitarii din Wagner. E o concluzie logică care rezidă în faptul că o presiune uriașă de acest fel a manevrelor de foc și mijloace necesită linii de aprovizionare eficiente, pe care cei care știu zic că rușii nu le au. Sau le au, dar sunt defectuoase. Nu mai departe de luni, apărea, în acest context, o informație furnizată de ministerul britanic al apărării, potrivit căreia, în luptele corp la corp din Bahmut și-mprejurimi, în lipsa munițiilor, rușii se bat cu lopețile…Sigur e o aserțiune de factură InfoOps, dar există și un sâmbure de adevăr. „Lopata mică” face parte din mitul „sculelor” de ucis din perioada sovietică. Era și pe la noi, pe vremuri, un dicton provenit dintr-un film militar de instrucție ce se numea „Mare e lopata mică”! Cei de vârsta mea știu despre ce vorbesc! În opinia mea, ucrainenii au folosit Bahmutul ca pe o „tocătoare” de vieți în ideea de a provoca pierderi cât mai mari forțelor rusești aflate în ofensivă. Unii zic că aceste pierderi ar fi estimate la un raport de 7:1, iar aceasta ar putea explica de ce forțelor ucrainene li s-a ordonat „să țină linia”. „Mașina de tocat” trebuie să funcționeze! Depinde, însă de cât o „țin” mecanismele proprii! Rusia încearcă din vara anului trecut să cucerească Bahmutul, un oraş din estul Ucrainei care avea circa 70.000 de locuitori înaintea invaziei rusești. Atât forțele rusești cât și cele ucrainene au suferit acolo pierderi grele. Cât? Nu se știe exact pentru că fiecare dintre cei cei aflați în conflict dă publicității cifrele care-i convin în operațiile de dezinfomare. Forțele rusești au înaintat în ultimele zile în jurul oraşului, pe care ameninţă să-l încercuiască, dar pe care ucrainenii continuă să-l apere cu înverşunare. În cadrul unei reuniuni desfăşurate luni cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, comandanţii forţelor armate ucrainene „s-au pronunţat în favoarea continuării operaţiunii defensive şi consolidării poziţiilor noastre la Bahmut”, a precizat preşedinţia ucraineană într-un comunicat dat publicității luni, pe 6 martie.
Pe de altă parte, liderul trupelor Wagner „bucătarul lui Putin”, Evgheni Prigojin, se lăuda chiar zilele trecute că, dacă această entitate numită Wagner ar părăsi Bahmutul, frontul ar cădea. Laudă idioată, în condițiile în care tactica aplicată aici corespunde 100% cu cea folosită de sovietici la Stalingrad în cel de-al doilea război mondial, adică aceasta presupune încercarea de copleșire a apărării ucraineane cu valuri după valuri de luptători Wagner folosiți pe post de „carne de tun”, cu asumarea unor rate de pierderi umane de circa 80%. Este la mintea cocoșului că o astfel de rată de pierderi este total nesustenabilă de-a lungul unor linii de front care se întind pe multe sute de kilometri. Unii spun, chiar, că asta ar putea însemna și „condiții întrunite pentru o revoltă militară rusă la scară largă”. Eu m-aș îndoi, dar dacă aceștia spun, or ști ei ce zic…În opinia mea, dar și a multor altora, chiar dacă drapelul rusesc va fi ridicat deasupra ruinelor în care a fost transformat Bahmutul, în semn de victorie, această victorie ar fi, totuși, una goală de conținut. Chiar dacă unii „strategi” spun că ar deschide nu știu ce „uși strategice” spre alte posibile contraofensive rusești, mă îndoiesc că acest lucru este chiar fezabil. Bahmutul este un oraș cu o importanță strategică minimă și cu infrastructura distrusă care, evident, nu ar avea cum să susțină o forță de ocupație rusească. În plus, rușii au epuizat și își epuizează constant forța umană și cea materială de care ar fi putut avea mare nevoie în momentul contraofensivei pe care ar pregăti-o forțele ucrainene împotriva lor. Pe de altă parte, eu nu exclud o posibilă „retragere strategică” a ucrainenilor din oraș. Cred că „maurul și-a făcut datoria”!
Același lider al grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, ai cărui luptători sunt în prima linie a bătăliei de la Bahmut, s-a plâns duminică, pe 5 martie, într-o postare publică, din nou, de lipsa muniţiilor care nu-i sunt distribuite, atribuind acest lucru unei posibile trădări la care gruparea sa ar fi supusă. Mai mult, el a afirmat luni că reprezentantului grupării Wagner i-a fost refuzat accesul în cartierul general care coordonează „operaţiunea militară specială” desfăşurată de armata rusă în Ucraina. „Pe 6 martie, la ora 8.00 dimineaţa, reprezentantului meu la cartierul general i-a fost anulat permisul şi i s-a refuzat accesul”, a transmis Prigojin prin serviciul său de presă. Or ști comandanții ruși de ce! Ce va mai fi? Ce se va mai întâmpla în contextul frământărilor de mai aproape ori mai de departe? Repet ce mai ziceam și cu alte ocazii: om trăi și om vedea! Pentru azi am terminat de povestit și vă mulțumesc pentru răbdarea de a fi rămas cu aceste rânduri până la finalul lor! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse și surse foto:
https://www.forbes.ro/pret-petrol-china-317360
https://www.wsj.com/news/types/oil-markets
https://www.cnbc.com/2023/03/03/oil-prices-volatile-on-report-uae-is-considering-leaving-opec.html
https://adevarul.ro/economie/preturile-petrolului-in-scadere-dupa-informatiile-2247164.html
https://edition.cnn.com/europe/live-news/russia-ukraine-war-news-03-04-23/index.html
https://www.washingtonpost.com/world/2023/03/07/russia-ukraine-war-news-bakhmut/
https://www.washingtonpost.com/world/2023/03/05/russia-ukraine-war-news-bakhmut/
https://www.japantimes.co.jp/news/2023/02/20/world/ukraine-allies-long-war-consequences/
