„Lume, lume, soro lume…”. „De din vale” de la Davos…
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on ianuarie 18, 2023
Motto: „Nu există un drum spre pace. Pacea este drumul!” – Mahatma Gandhi

Participants of the World Economic Forum (WEF) 2023 are seen in a hall at Davos Congress Centre, in the Alpine resort of Davos, Switzerland, January 16, 2023. REUTERS/Arnd Wiegmann
Stimați amici, sub denumirea generică „Lume, lume, soro lume...”, ca de obicei, ne întâlnim, miercurea, pe acest „bulevard virtual”, cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară” și la influența acestora asupra României. Am să continui „trendul” de săptămânile trecute apropo de câteva vorbe despre fapte, date și-ntâmplări de prin partea noastră de planetă albastră…Astăzi, n-am să trec prin prea multe evenimente externe care au ținut ori țin capul de afiș al agențiilor de presă internaționale în ultima săptămână ci am să v-aduc în atenție, în principal, un eveniment care ocupă agenda politică a vremurilor de azi (pe lângă fel de fel de crize, războaie, falimente, epidemii etc) și anume forumul economic de la Davos, locul care, în accepția multora de pe planetă, e locul unde „se dă ora exactă” a „conducerii” lumii…Forumul Economic Mondial (sau World Economic Forum) de la Davos, a cărui reuniune anuală se desfăşoară anul acesta în perioada 16-20 ianuarie, reprezintă, după cum s-a anunțat înainte de începere, o participare record a liderilor politici şi reprezentanţilor mediului de afaceri. Așa se face că cca.1.500 de reprezentanți de topi ai mediului de afaceri de pe întregul mapamond au decis să abordeze la acest nou forum de la Davos problematici actuale precum provocările de mediu, devenite destul de îngrijorătoare, încetinirea creșterii economice pe mapamond dar şi războiul ruso-ucrainean, într-un context destul de plin de prea multe crize ce induc, firește, mutaţii geopolitice. Ca și în alte ocazii, și această întâlnire anuală reuneşte lideri de stat, reprezentanți de top din mediul de afaceri mondial, dar şi din societatea civilă „pentru a aborda starea lumii şi a discuta despre priorităţile anului”, după cum zic organizatorii în documentele lor programatice de pregătire a evenimentului, „găsibile” pe site-ul fundației Forumului. Tot conform acelorași documente pregătitoare, Forumul Economic Mondial „furnizează o platformă pentru angajarea în dialoguri constructive, orientate spre viitor şi ajutor în găsirea soluţiilor prin intermediul cooperării publice-private.”
Ca și-n alte ocazii similare, și acest Forum este prezidat tot de Klaus Schwab (destul de des pomenit în diverse contexte planetare în ultimii ani), fondator şi preşedinte executiv, sub coordonarea unui „Consiliu de administraţie” format din 29 de personalităţi ce acţionează ca „gardieni” ai misiunii şi valorilor organizaţiei şi supraveghează activitatea Forumului în „promovarea adevăratei cetăţenii globale”. Adicătelea, vorba conspiraționiștilor, ar cam fi „cei care conduc lumea”…Din acest Consiliu de administraţie fac parte, printre alţii, conform celor anunțate de diverse agenții de presă internaționale: „Chrystia Freeland, vicepremier şi ministru al finanţelor în Canada; Kristalina Georgieva, director al Fondului Monetar Internaţional; Fabiola Gianotti, director general al Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN); Al Gore, fost vicepreşedinte al SUA; Paula Ingabire, ministru al Comunicaţiilor, Tehnologiei şi Inovării în Rwanda; Christine Lagarde, preşedinte al Băncii Centrale Europene; Ngozi Okonjo-Iweala, directoare a Organizaţiei Mondiale a Comerţului; Regina Rania a Regatului Haşemit al Iordaniei; Mark Schneider, director executiv al companiei Nestle; Tharman Shanmugaratnam, ministru în guvernul statului Singapore; Jim Hagemann Snabe, preşedinte Siemens; Julie Sweet, preşedintă şi directoare executivă a companiei Accenture; Heizo Takenaka, profesor emerit al Universităţii Keio din Tokyo; Zhu Min, preşedinte al Institutului Naţional de Cercetare Financiară din cadrul Universităţii Tsinghua din Beijing.” Acest Forum, care se ține în fiecare an în ianuarie și care are loc în cea mai înaltă staţiune din Elveţia, Davos, reprezintă evenimentul anual de top al respectivei fundaţii elveţiene. O mică imersiune în istoricul acestui Forum nu cred c-ar strica! Prima reuniune a fundației a avut loc cu multe decenii în urmă, în anul 1971, sub numele „Forumul European de Management”. Conform istoricului fundației, vizibilă pe site-ul principal al fundației respective, viziunea profesorului Klaus Schwab pentru ce avea să devină Forumul Economic Mondial s-a dezvoltat odată cu marcarea unor momente-cheie. Astfel, ei spun că „evenimentele din 1973 (marcate de colapsul sistemului monetar de la Bretton Woods şi Războiul Arabo-Israelian) au determinat o dezvoltare a temelor abordate de la management la probleme economice şi sociale, iar politicienii au fost invitaţi pentru prima dată la Davos în ianuarie 1974”.Tot conform aceluiași istoric al fundației, în anul1976, aceasta a introdus un sistem de apartenenţă pentru „cele 1.000 de companii de top din lume”. Forumul European de Management a fost prima organizaţie non-guvernamentală care a iniţiat un parteneriat cu instituţiile de dezvoltare economică din China. În anul1979, a fost publicat primul Raport de Competitivitate Globală (Global Competitiveness Report).Mai târziu, în anul 1987, Forumul European de Management a fost redenumit așa cum îl știm azi, adică Forumul Economic Mondial, iar „Simpozionul European de Management” a devenit „Reuniunea Anuală” a WEF, reflectând extinderea domeniilor abordate de fundație. Continuând cu istoria acestui Forum, în anul1988, a fost semnată Declaraţia de la Davos între Grecia şi Turcia. În 1989, Coreea de Nord şi Coreea de Sud au participat la prima reuniune la nivel ministerial, la Davos. La aceeaşi reuniune, premierul est-german Hans Modrow şi cancelarul german Helmut Kohl au purtat discuţii despre reunificare. Printre alte evenimente „moderate” aici, în 1992, preşedintele sud-african Frederik Willem de Klerk s-a întâlnit în cadrul evenimentului cu Nelson Mandela şi liderul tribal Mangosuthu Buthelezi. Mulți ani mai târziu, adică în anul 2015, acest Forum de la Davos a fost „confirmat” și recunoscut oficial ca organizaţie internaţională. În același istoric al fundației, este descris faptul că aceasta, de-a lungul anilor, a focalizat agenda acestei reuniuni anuale pe provocările în continuă schimbare cu care se confruntă lumea. Așa cum menționam anterior, mai vocali sunt foarte și mulți observatori și critici ai „fenomenului Davos” și care spun că, de fapt, aici se hotărăsc schimbările lumii, fie acestea pozitive ori negative pentru marea masă de Homo Sapiens de pe planetă. Din agenda ultimilor ani a reuniunii anuale, schimbările climatice și problematica mediului înconjurător au apărut constant pe agendă, la fel cum s-a întâmplat și cu problematica economică globală, axată pe diversitatea şi modalităţile în care economiile se pot dezvolta astfel încât să răspundă nevoilor tuturor. Ce-i drept, după cum zic chiar organizatorii, agenda acestei reuniuni se modifică în fiecare an înainte de reuniune, pentru a răspunde celor mai actuale și urgente probleme globale.
Cum se „marchează” agenda nouă înainte de fiecare reuniune anuală? Forumul Economic Mondial publică, periodic, un „Raport al Riscurilor Globale” înainte de fiecare reuniune anuală din luna ianuarie, „pentru a identifica şi analiza riscurile globale critice”. Conform celor transmise de majoritatea agențiilor de presă, „criza costului vieţii, o consecinţă a inflaţiei, agravată de războiul din Ucraina şi redeschiderea economiei după pandemia de COVID, reprezintă cel mai mare risc mondial pentru următorii doi ani, arată studiul publicat la 11 ianuarie 2023 de Forumul Economic Mondial”. Actualmente, programul reuniunii cuprinde peste 300 de sesiuni „cu scopul de a accelera progresul şi de a aborda provocările globale”. Forumul continuă dezvoltarea acestor problematici prin contactele ulterioare între participanți, pe tot parcursul anului, cu diverse și variate iniţiative gestionate prin intermediul „centrelor şi platformelor” sale. Printre altele, nu-i mai puțin adevărat că staţiunea montană de la Davos permite tuturor celor ce participă la lucrările Forumului să se întâlnească oriunde în afara sesiunilor și să relaționeze. Firește că și întâlnirile informale pot avea urmări, rezultate şi soluţii la fel de importante, diverse, numeroase şi de valoroase ca și reuniunile oficiale. Sau, poate, sunt mai importante decât cele formale? E de reflectat pe tema asta! Tema ediţiei cu numărul 53 este, conform celor publicate oficial, „Cooperare într-o lume fragmentată” și unde se zice că „lumea se află astăzi într-un punct critic de inflexiune. Numărul mare de crize în curs necesită o acţiune colectivă curajoasă.” Astfel, ediția din 2023 revine, cum era firesc, exact în luna ianuarie, în condițiile în care ediţia din 2022 s-a desfăşurat în luna mai, în perioada 22-26 mai. Anul trecut, după cum spun agențiile de presă internaționale, participanții la Forum s-au reunit la Davos în 2022 pentru reuniunea anuală pe fondul unor „fricţiuni şi fracturi globale” tot mai adânci. Era pentru prima dată când evenimentul revenea la prezenţa fizică din ianuarie 2020, atunci când a izbucnit epidemia de coronavirus şi a schimbat rapid cursul conversaţiilor la Davos. Anul acesta, Davosul găzduieşte cel mai mare număr de reprezentanţi ai mediului de afaceri, circa 1.500, dintre care aproximativ 600 de directori executivi (CEO) ai unor foarte importante companii multinaționale, organizatorii subliniind că, în 2023, în rândul acestora va fi şi cel mai mare număr de femei. „Corectitudinea politică” este una dintre „marotele” fundației…Ce a fost anul trecut? Atunci, în mai 2022, 2.500 de lideri şi experţi mondiali în diverse și variate domenii s-au reunit pentru a aborda cele mai presante provocări ale vremurilor pe care le trăim, adică, conform site-ului fundației, „Ucraina şi viitorul ordinii mondiale globale, urgenţa tot mai mare a crizei climatice şi impactul acesteia asupra alimentaţiei şi sărăciei, perspectivele privind recesiunea şi viitorul muncii, precum şi modalităţi de a pune capăt COVID-19 şi de pregătire pentru următoarea pandemie în situaţia în care multe ţări încă nu aveau acces la vaccinuri.” Firește că problematica aceasta a influențat, într-un fel sau altul abordările care tocmai ce au loc acum la Davos. Conform aceluiași site al fundației, iniţiativele lansate în mai 2022 s-au focalizat cooperarea în toate domeniile, de la angajamente privind „zero emisii” şi pregătire în caz de pandemie până la „accelerarea locurilor de muncă şi a abilităţilor, colaborare în domeniul rezilienţei cibernetice şi a metauniversului”.
Dar care o fi agenda acestui forum, aflat acum în plină desfășurare? În linii mari, conform celor publicate pe www.weforum.org, site-ul pe care-l tot pomenesc aici, agenda reuniunii este focalizată pe câteva tematici principale. Am să le enumăr, așa cum au fost preluate de site-ul Știrilor Pro TV de pe site-ul menționat anterior:
„- Ucraina pune în lumină importanţa cooperării globale. Davos 2022 a debutat cu o adresare în direct a preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelensky, iar Dialogul special despre Ucraina a reunit 70 de directori executivi alături de premierul Ucrainei, Denys Shmyhal, care a participat prin teleconferinţă, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ministrul de externe Dmitro Kuleba şi prim-vicepremierul Ucrainei, Yulia Svyrydenko.
-Trei crize interconectate: clima, hrana, energia. Nesiguranţa hranei reprezintă o problemă nu numai pentru sănătatea publică, dar şi pentru geopolitică şi securitate: ”Societăţile înfometate se prăbuşesc oriunde te-ai afla în lume”, a susţinut jurnalista postului CNN, care a moderat panelul de discuţii despre nesiguranţa alimentară. Un jucător esenţial în atingerea scopului privind zero emisii este First Movers Coalition, care a anunţat o expansiune majoră la Davos 2022 şi lansarea a două noi sectoare: Eliminarea dioxidului de carbon şi Aluminiul.
– Nu folosiţi cuvântul care începe cu R (dar s-ar putea să vină oricum). Panelul asupra perspectivelor economice globale (Global Economic Outlook) de la Davos 2022 a început cu întrebarea: ne îndreptăm spre o recesiune globală? Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a fost precaută, notând că ”orizontul s-a întunecat” de la cele mai recente prognoze ale FMI, din cauza şocurilor suferite de preţurile alimentelor şi ale energiei, precum şi prin prisma măsurilor blocate în criza climatică şi a căderii bruşte a activelor digitale. Co-fondatorul şi co-preşedintele The Carlyle Group, David M. Rubenstein, a venit cu un sfat: „Nu folosiţi cuvântul cu ‘R’. Sperie lumea”.
-Pregătirea pentru următoarea pandemie necesită eliminarea disparităţilor din sănătate. COVID-19 a fost un subiect fierbinte la fiecare reuniune anuală după ianuarie 2020, când a fost consemnată apariţia virusului, şi datorită vaccinurilor participanţii s-au putut reîntoarce la Davos, doi ani mai târziu. Într-un panel de discuţii dedicat echităţii rasiale, adjuncta secretarului general al ONU şi directoarea executivă a Programului comun al ONU pentru HIV/SIDA, Winnie Byanyima, a declarat: „Rasismul are loc atunci când persoanele cu piele neagră, maro sau orice culoare îşi dau ultima suflare din cauza violenţei politice, când li se refuză medicamente care salvează vieţi şi care ar putea pune capăt pandemiei, când nu pot accesa servicii de îngrijire sau sănătate din cauza datoriilor care îi îneacă”.
-Inegalitatea de gen şi locurile de muncă ale zilei de mâine. Organizaţia Oxfam a publicat un raport în cadrul Davos 2022 intitulat „Profitând de durere” (Profiting from Pain), care a scos în evidenţă creşterea inegalităţii sociale în timpul pandemiei.
-Viitorul nostru este digital. Pentru a promova incluziunea digitală, Edison Alliance, o iniţiativă a Forumului care îşi propune să crească accesul digital cu preţuri accesibile la asistenţă medicală, finanţe şi educaţie, a lansat un navigator de politici digitale, care oferă factorilor de decizie, autorităţilor de reglementare şi întreprinderilor un „ghişeu” unic pentru studii de caz, bune practici şi alte resurse unice.”
Borge Brende, președintele Forumului Economic Mondial a declarat agențiilor de presă că:„Nu există nicio îndoială că cea de-a 53-a reuniune anuală de la Davos va avea loc în cel mai complex context geopolitic și geo-economic din ultimele decenii. Atât de multe sunt în joc. Cum putem evita o recesiune globală, creșterea prețurilor la energie și alimente. Și, de asemenea, cum să evităm cu adevărat amplificarea în continuare a crizei globale”. Totodată, și Klaus Schwab, fondatorul și președintele executiv al forumului de la Davos zicea că: „Iată-ne la începutul noului an, privind în perspectivă spre viitorul nostru caracterizat de crize multiple fără precedent și, chiar mai rău, acele crize economice, de mediu, sociale și geopolitice converg și se confundă creând un viitor extrem de schimbător și incert”. Om trăi și-om vedea ce va „ieși” și de la această reuniune! Evenimentul anual de la Davos a primit multe critici de-a lungul timpului, fiind considerat „o adunare a elitelor” lumii, iar în ultimii ani Forumul a fost ţinta unor multiple campanii de dezinformare, care au generat o multitudine de fake news-uri. Printre care e destul de greu de „navigat”! Preiau cele zise de site-ul Știrilor Pro TV: „dar, aşa cum sugerează şi London School of Economics (LSE), stereotipul aşa-zisului „Om Davos” („Davos Man”) este mai puţin relevant în prezent întrucât ”temele de incluziune socială şi ecologism” au devenit prioritare. În concluzie, „WEF are acum un modus operandi mai larg: nu doar că întăreşte consensul prin dialog, dar şi identifică liderii şi îi stimulează să se implice”, a continuat LSE.”
Ca să fac trecerea către ce voi mai insera în aceste rânduri, menționez că ieri, marți, 17 ianuarie, preşedintele polonez Andrzej Duda a susţinut la Forumul de la Davos cauza Ucrainei, insistând că aliaţii europeni trebuie să furnizeze mai rapid Kievului armament, inclusiv tancuri, după cum transmite agenția media DPA. El le-a reamintit participanţilor la secţiunea „În apărarea Europei” a acestei reuniuni anuale promisiunea Poloniei de a le trimite ucrainenilor „circa 14” tancuri Leopard, de fabricaţie germană. Acesta a mai spus că: „Sperăm şi încercăm să organizăm un sprijin mai amplu pentru Ucraina. Aşadar, sperăm că sunt câţiva parteneri, câţiva aliaţi care vor da Ucrainei tancuri. Sperăm că va participa şi producătorul acestor tancuri. (…) A existat un singur mesaj: arme, arme şi iar arme. Acesta este cel mai important element al acestui joc”, a mai spus același Duda. Cel polonez, nu cel român! Aici ar fi trebuit să inserez un emoticon tip „zâmbărici”! Ori mesajul „atenție, glumă”!Repet ceea ce se știe, că preşedintele ucrainean Volodimir Zelensk a reiterat public rugămintea sa ca aliaţii să furnizeze ţării sale arme mai puternice, inclusiv tancuri Leopard II, considerate vitale pentru recucerirea teritoriilor ocupate de Rusia. Reamintesc că Marea Britanie și Polonia s-au angajat recent să trimită Ucrainei astfel de tancuri, însă Germania, reprezentată la Forum de cancelarul german Olaf Scholz, a demonstrat, până acum, că este reticentă. Să vedem după demisia „ministresei” germane a apărării și apariția noului ministru german al apărării dacă se va mai schimba ceva. Eu bănuiesc că doamna respectivă, Christine Lambrecht pe numele său, a fost sacrificată pentru a „spăla fața” Germaniei, adică pentru a masca reticența manifestată constant în ajutorul în armamente pentru Ucraina, reticență existentă și la nivelul cancelarului, în opinia mea. Dar, poate, mă înșel eu…Vom vedea, colo pe vineri, primele concluzii ale reuniunii anuale de la Davos, iar urmările, în „buna logică” a criticilor Forumului, în zilele, săptămânile și lunile (ori anii?) ce vor urma! Că veni vorba, inevitabil, despre războiul din „ograda vecină”, nu pot să n-aduc vorba și despre atacul de tip „jegos” făcut de ruși sâmbătă seara cu rachete asupra țintelor civile din Ucraina, pe lângă obiectivele cărora Kremlinul le dă „consistență militară”, vezi Doamne, tocmai pentru a-și justifica atacurile constante asupra unor ținte care n-au nicio legătură cu legitimitatea conferită de dreptul internațional umanitar.
Cred că știți și ați văzut cu toții pe micile ecrane, unele dintre urmările acestui atac cu rachete. Mie nu-mi iese din memorie un veritabil blestem public al unei mame căreia i-au rămas copii morți sub dărâmăturile unui bloc mare din Dnipro, blestem spus de acea femeie în cea mai curată limbă rusă și nu în ucraineană. Adică rachetele rusești nu fac vreo „alegere” între etnicii ruși și cei ucraineni! Menționez că sunt în stare să fac diferența dintre aceste două limbi! Prin liceu eram „olimpic” (și) la limba rusă. De altfel, am întâlnit și am vorbit la Brașov anul trecut cu câteva refugiate din Ucraina, de etnie declarat rusă, care vorbeau în termeni dintre cei mai duri și înverșunați împotriva „fraților” lor de limbă de sub cupola Moscovei! Firește, în „bunul” lor stil, rușii au negat, oficial, luni, orice atac al forţelor ruse asupra acelui imobil rezidenţial din oraşul Dnipro, în estul Ucrainei, unde acel bombardament care a avut loc sâmbătă seara s-a soldat cu cel puţin 41 de morţi, şi a susţinut, din nou, că Moscova „nu vizează decât ţinte militare”. Imperturbabilul purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, apropiat de-al lui Volodea „cel Groaznic”, zicea că: „Forţele armate ruse nu bombardează imobile rezidenţiale, nici infrastructurile civile, ele bombardează ţinte militare”, sugerând imediat că, probabil, o rachetă a apărării antiaeriene ucrainene ar fi căzut peste imobil. O „gogoașă” cât Kremlinul de mare!
Eu nu zic că ucraineni n-au și ei multe „gogoși” turnate-n spațiul public internațional,dar nu trebuie să uităm cine este, practic, agresorul (invadatorul) în acest război! Un bilanţ (totuși, provizoriu) de ieri al bombardamentului rus care a distrus sâmbătă acel bloc de locuințe din Dnipro a urcat la cel puţin 41 de morţi, printre care doi copii, şi la multe, prea multe zeci de răniţi. Firește, în acest context, conducerea de la Kiev a condamnat ferm, duminică, atacurile împotriva civililor şi a denunţat „teroarea rusă”. În afară de orașul Dnipro, alte zone lovite de ruși și afectate au fost feprezentate de orașele Odesa, Harkov, Liov şi Kiev, acolo unde infrastructura civilă a fost avariată, iar alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 25 dintre cele 38 de rachete lansate sâmbătă de forţele ruse, după cum preciza un comunicat al armatei ucrainene transmis duminică…Așa cum discutam cu un bun amic, general în rezervă al armatei noastre (unul „pe bune”, nu făcut „pe puncte” politice), de la începerea ostilităților, acum cca. zece luni, rușii au încălcat aproape tot ceea ce se putea încălca din convențiile și protocoalele de la Geneva, apropo de dreptul internațional ce reglementează legislația în domeniul conflictelor armate! Nu am să le inserez acum, aici, dar, poate va fi obiectul unui alt articol atunci când, sper, se va termina nebunia asta din vecini…
Am să-nchei cu un semnal destul de interesant primit din zona austriacă a existenței noastre europene, în contextul „nein”-ului dat de Herr Nehammer, cancelarul austriac „de fer” forjat de hidrocarburile rusești…Când redactez aceste rânduri, la știri „rulează” meciul dintre „onorabilii” de la OMV-Petrom și onor ANAF care se iau „de pept” după ce primii zic că nu dau taxa aia de solidaritate, iar ceilalți îi dau de zor cu „ba p-a mumă-tii”! Iertare pentru cei mai pudici! Mi se pare un bâlci cum numai pe cheiurile Dâmboviței poate exista!Apropo de „semnalul” austriac, mai concret, comisarul european pentru buget, austriacul Johannes Hahn a declarat public, luni, că se așteaptă ca Viena să renunțe la veto-ul său împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, după cum a relatat Euractiv.
„Într-un viitor relativ previzibil, ambele țări pot deveni membre ale Schengen”, a declarat Hahn duminică la postul public de televiziune austriac ORF, adăugând că un prim pas ar putea fi făcut în privința zborurilor. Johannes Hahn a spus că imaginea țării sale a avut „cu siguranță” de suferit în Bulgaria și România ca urmare a veto-ului, „dar acest lucru se poate remedia”, după spusele sale. Acesta a mai zis că el, personal, nu a fost „mulțumit” de faptul că Austria a blocat aderarea României și Bulgariei, dar a precizat că afluxul de solicitanți de azil din țara sa, circa 80.000 neînregistrați, reprezintă o problemă. Și de ce ar fi asta problema noastră, nene Hahn-ule, dacă toate organele și agențiile UE spun că nu are vreo treabă România cu asta?…În fine! Totodată, Herr Hahn a mai zis că, în viitor, „UE va trebui să se asigure că politica de vize a candidaților la aderare se aliniază 100% cu blocul comunitar”. Anul trecut, decizia Serbiei de a permite călătorii fără vize pentru indieni și tunisieni a dus la o creștere semnificativă/masivă a cererilor de azil din partea cetățenilor acestor țări, oameni care au urmat, ulterior, traseul coastei dalmate în drumul lor spre Austria, după cum zic statisticile oficiale ale UE. Dar Croația e-n Schengen,iar noi, cei „fără bască”, nein! Repet, ca să ne aducem aminte, Austria, prin veto-ul ministrului său de interne, care a executat ordinul lui Herr cancelarul austriac, a blocat, la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, invocând faptul că unii dintre migranții care au ajuns în această țară au trecut prin România, o acuzație respinsă de autoritățile de la București. Și de statisticile oficale ale UE! Reamintesc că și Olanda a votat împotriva aderării, precizând că a vrut să blocheze doar Bulgaria, însă, știm bine, România și statul vecin sunt evaluate „la pachet”. Și iară-mi vine-n minte imaginea nepriceperii în domeniu a ministrului nostru de interne, nenea dottore Bode, cel „plin de arginți” și pricepere în nenumărate domenii adminstrative (a fost „bun” și supra-prețuit de onorabila noastră clică politică la vreo trei ministere, dacă-mi aduc bine aminte)! Pentru că, firește, are și el o mare vină în datul cu oiștea-n gardul aderării, „la pachet” cu nenea premierul cel „atoatestivuitor”! A, și cu nenea acela mai înalt, mai mut și de prin Sibiu!
Pentru azi am terminat de povestit și vă mulțumesc pentru răbdarea de a fi rămas cu aceste rânduri până la finalul lor! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine! Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse și surse foto:
https://www.weforum.org/events/world-economic-forum-annual-meeting-2023
https://sdg.iisd.org/events/world-economic-forum-annual-meeting-2023/
https://live.actualitate.net/tag/davos
https://erc.europa.eu/news-events/events/erc-world-economic-forums-annual-meeting-2023-davos
https://www.reuters.com/business/davos-2023-what-you-need-know-about-wef-monday-2023-01-16/
https://www.accenture.com/sa-en/about/events/world-economic-forum
https://www.veridica.ro/stiri/razboi-in-ucraina-rusia-neaga-implicarea-in-carnagiul-de-la-dnipro