Lucian Raicu, critic literar și scriitor român

Lucian Raicu, născut Bernard Leibovici pe 12 mai 1934, a fost un critic literar și scriitor român de renume, cunoscut mai ales pentru eseurile sale despre creația literară și pentru monografiile sale. Despre el, marele scriitor Eugen Ionescu spunea că „este printre primii, dacă nu cumva primul critic literar al generației sale”. Lucian Raicu s-a stins din viață pe 22 noiembrie 2006, la Paris. Mica ceremonie de înmormântare a fost finanțată de statul român, la intervenția lui Nicolae Manolescu.

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/Lucian_Raicu#/media/File:Lucian_Raicu_circa_1976.png

Raicu s-a născut într-o familie din Bârlad și a absolvit Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu”. În perioada liceală, a fost coleg cu viitorul scriitor de literatură science-fiction, Ion Hobana. Fratele său, Rubin Leibovici (cunoscut sub pseudonimul Virgil Duda), a fost un cunoscut producător de filme din anii ’70 și ’80, inclusiv al celebrului film „Sosesc păsările călătoare”. Lucian Raicu a fugit din România în 1986 și s-a stabilit la Paris, iar fratele său a emigrat în Israel în 1988.

În 1952, Raicu a început studiile la Școala de Literatură „Mihai Eminescu”, iar în 1958 a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București. A publicat lucrări importante despre Gogol, Liviu Rebreanu, Nicolae Labiș, dar cele mai notabile rămân eseurile sale despre mecanismele profunde ale creației literare, printre care „Critica – forma de viață” și „Reflecții asupra spiritului creator”. După 1986, s-a stabilit la Paris împreună cu soția sa, prozatoarea Sonia Larian, și a colaborat cu publicații precum „Deutsche Welle”, „Europa Liberă” și „Radio France International”. În ciuda problemelor de sănătate, a continuat să scrie și să publice, rămânând o voce critică importantă a literaturii române.

Nicolae Labiș, prietenul său apropiat, a fost considerat unul dintre cei mai promițători poeți ai generației lor, dar s-a stins prematur într-un accident de tramvai, la doar 21 de ani.

Lucian Raicu a fost descris de Norman Manea ca fiind „cea mai ascuțită minte critică a literaturii române din perioada socialistă”.

Opere selectate:

• „Liviu Rebreanu” (1967)
• „Structuri literare” (1973)
• „Gogol sau fantasticul banalității” (1974)
• „Critica – forma de viață” (1976)
• „Reflecții asupra spiritului creator” (1979)
• „Nicolae Labiș” (1977)
• „O sută de scrisori din Paris” (2010).

Sursa: https://www.facebook.com/TeSalutVasluiPage/posts/pfbid02ZjY2dVoBtvtRFz3jMZgozPq7DokyEoRpafiy3cjHLnqMyWB78jKgXXM5p2emEbn1l?locale=ro_RO