Jean Bart, scriitor și ofițer naval român

Jean Bart (pseudonimul literar al lui Eugeniu P. Botez, n. 28 noiembrie 1874, Burdujeni – d. 12 mai 1933, București) a fost un scriitor român, eseist, ofițer de marină și membru corespondent al Academiei Române (din 1922). Numele său de autor este inspirat de un celebru corsar flamand din secolul al XVII-lea.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Bart_(scriitor)#/media/Fișier:Eugeniu_Botez_-_Foto01.jpg

Fiul unui ofițer de grăniceri, a copilărit la Iași, unde l-a avut ca învățător pe Ion Creangă. A urmat Liceul Militar din Iași, apoi Școala de ofițeri din București, unde s-a specializat în domeniul naval, fiind instruit și la bordul bricului Mircea. A activat ca ofițer și administrator în porturi maritime și fluviale, contribuind la dezvoltarea marinei române prin implicarea în Revista Maritimă și Liga Navală Română.

Jean Bart este considerat întemeietorul literaturii de inspirație marină în România. A cultivat genuri precum jurnalul de bord, schița marină și reportajul de călătorie. Romanul său Europolis (1933), consacrat vieții portuare din Sulina, este considerat o capodoperă a prozei interbelice, aducând în literatură autenticitatea lumii maritime românești.

Lucrări principale

• Jurnal de bord (1901)
• Datorii uitate (1916)
• Prințesa Bibița (1923)
• Peste Ocean (1926)
• Schițe marine din lumea porturilor (1928)
• O corabie românească: bricul Mircea (1931)
• Europolis (1933)

Romanul Europolis a fost tradus în mai multe limbi, printre care franceză, germană și maghiară.

A fost căsătorit de două ori și a avut trei copii: Călin-Adam, Stroe-Botez și Ada.