Lise Meitner a fost o fiziciană austriacă de origine evreiască

Elementul chimic meitneriu (1997), asteroidul 6999 Meitner (1977), un crater de impact de pe Lună și unul de pe Venus au fost denumite în onoarea sa.

Lise Meitner a avut contribuții importante aduse cunoașterii naturii radioactivității. Cea mai mare parte a activității ei a fost dedicată studiului radioactivității, în special a radiațiilor alfa și beta. Ea s-a concentrat asupra efectului acestor tipuri de radiații asupra diferitelor materiale.

A descoperit – împreună cu Otto Hahn – un număr de izotopi radioactivi, inclusiv protactiniu-231 (și implicit elementul protactiniu), actiniu-C (bismut-211) și thoriu-D (plumb-208).

La începutul anului 1939 – împreună cu Otto Robert Frisch – a formulat prima interpretare fizico–teoretică asupra fisiunii nucleare. Fără îndoială, aceasta a avut o mare importanță în dezvoltarea utilizărilor (militare și pașnice) a energiei nucleare. În toamna aceluiași an, o teorie mult mai cuprinzătoare asupra mecanismului fisiunii nucleare a fost enunțată de către Niels Bohr și John Archibald Wheeler.

De asemenea, a contribuit semnificativ la înțelegerea structurii nucleelor atomice și a eliberării energiei prin dezintegre radioactivă. Împreună cu Otto Frisch a publicat o serie de lucrări care au explicat și au elucidat fundamentele fizice ale fisiunii nucleare. După 1945, s-a concentrat din ce în ce mai mult pe aspectele sociale ale fizicii nucleare, împotrivindu-se dezvoltării armelor nucleare și utilizării militară a energiei nucleare.

Pe lângă cercetările ei, angajamentul personal a fost – mai presus de toate – cel față de pace, de utilizarea precaută a energiei nucleare și de drepturile egale ale omenenilor în știință, indiferent de gen.