Nicolae Coman, compozitor, profesor, poet, traducător și muzicolog român

Nicolae Coman a fost un compozitor, profesor, poet, traducător și muzicolog român, cu o activitate artistică și didactică remarcabilă. Și-a început studiile muzicale în 1947, la București, unde a studiat teoria și armonia cu Mihail Jora și pianul cu Florica Musicescu. În 1953 s-a înscris la Conservatorul din București, avându-i ca profesori pe Mihail Jora și Leon Klepper (compoziție), Paul Constantinescu (armonie), Alfred Mendelsohn (orchestrație) și George Breazul (istoria muzicii). A absolvit în anul 1959.

Sursa foto: https://youtu.be/4lPAiACZo5s

Între 1960 și 1963 a activat ca cercetător științific la Institutul de Folclor. Ulterior, a parcurs toate treptele universitare – asistent, lector, conferențiar – iar din 1992 a devenit profesor la catedra de armonie și compoziție a Conservatorului din București.

Pe lângă activitatea componistică, Nicolae Coman s-a remarcat și ca muzicolog, publicând studii și articole în reviste precum „Muzica”, „Revista de folclor” și „România literară”. A scris versuri pentru lucrări vocale, corale și vocal-simfonice și a tradus librete de operă, poeme și creații din lirica universală, publicând mai multe volume de poezie. În 1969 a fost distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor din România.

În creația sa, Nicolae Coman a abordat atât genurile muzicii clasice, cât și muzica ușoară, semnând piese precum „Cântec de toamnă”, „Cum totul trece” și „Armonii de dor”.

Creația

Muzică simfonică

• 1959 – Concert pentru pian și orchestră

• 1969 – Cantata păcii

Muzică instrumentală

• 1954–1975 – 10 piese pentru pian

• 1956 – Sonata I pentru pian

• 1958 – Sonata II pentru pian

• 1970 – Ora veche

• 1974 – Peisaj

• 1980 – Burlescă pentru pian

• 1983 – Patru piese pentru pian

• 1984 – Monosonată pentru violoncel solo

Muzică de cameră

• 1957 – Sonata pentru vioară și pian

• 1980 – Rezonanțe mioritice pentru vioară și pian

• 1958 – Patru cântece pe versuri de Tudor Arghezi

• 1956–1976 – Ciclu de 9 lieduri pentru voce și pian

• 1958 – Vârsta de bronz – șapte cântece pentru bariton și cvartet de coarde

• 1959 – Vobiscum pentru voce gravă, flaut și pian

• 1959 – Cercuri pentru voce medie și pian

• 1969 – Trei cântece pe versuri de Carl Sandberg

• 1969 – 8 lieduri pentru voce și pian

• 1969 – Post mortem pentru voce medie și pian

• 1969–1980 – Două lieduri pe versuri de Rainer Maria Rilke

• 1970–1975 – Metamorfozele cerului

• 1975 – Anemona ce domnea peste mări pentru voce și pian

• 1977 – Tărâm pentru voce și pian

• 1980 – Trei lieduri pentru voce și pian (Umbre, Caligrafie, Înălțarea)

• 1983 – S-au aprins trunchiurile pentru mezzosoprană și pian; A coborât despărțirea pentru mezzosoprană și pian

Muzică ușoară

• 1973 – Numele ei; Podul Mirabeau

• 1974 – Cântec de toamnă; Culorile toamnei; Cum totul trece

• 1975 – Armonii de dor; Nu-i așa?; La unison cu marea; Ring de cristal; Un vers de dor; Culorile toamnei; Cum totul trece

• 1977 – Zbor de noapte; Cântec

• 1980 – Fă-mă frumos

• 1982 – Poveste lirică; Murmur; Sărută-mă

• 1984 – Nu credeam; Un semn de tandrețe; Din cartea toamnei; Ană ochii tăi de dor; Un simplu tango; Un cor de pace

• 1985 – Doar noi doi; Primăvara speranțelor.