La Vatra Dornei s-a înființat prima Organizație de management a destinației – „Țara Dornelor”

Consiliul Local Vatra Dornei a aprobat, miercuri, hotârea de înființare a ORGANIZAȚIEI DE MANAGEMENT A DESTINAȚIEI „ȚARA DORNELOR”. Anunțul a fost făcut de domnul director al Direcției Turism Cultură Salvamont din cadrul Primăriei Vatra Dornei, Petru Ariciuc.

 Componentă a judeţului Suceava, arealul turistic Ţara Dornelor are în componenţa sa municipiul Vatra Dornei şi nouă comune: Cârlibaba, Ciocăneşti, Iacobeni, Dorna Arini, Panaci, Şaru Dornei, Dorna Candreni, Coşna, Poiana Stampei. Staţiunea Vatra Dornei, supranumită şi „Perla Bucovinei“, este renumită. În perioada în care se afla sub ocupaţie austriacă, oraşul a devenit staţiune balneară şi a fost vizitat chiar şi de împăratul Imperiului Austro-Ungar, Franz Joseph. Iarna, Vatra Dornei este preferată de pasionații de schi. Delimitat la sud de Defileul Mureşului şi la nord de Ţara Dornelor, întinzându-se pe suprafaţa a patru judeţe – Mureş, Bistriţa Năsăud, Suceava şi Harghita –, Masivul Călimani excelează în peisaje de o frumuseţe impresionantă. Aproape întreaga suprafaţă este acoperită de creste montane şi văi foarte bine împădurite. Traseele marcate şi cabanele la altitudine sunt destul puţine, fapt ce contribuie la sălbăticia peisajelor întâlnite în Munții Călimani.
Depresiunea își definește profilul prin anumite particularități generate de condițiile fizice în primul rând, fiind delimitată spre sud-est de rama Munților Bistriței , la nord-est de Masivul Giumalău, la sud de peretele Călimanului și la nord de Munții Suhard, iar spre vest de Munții Bârgăului.
Perspectiva asupra întregii zone arată un relief vălurit cu o altitudine medie de 800 m. Prezintă o treaptă mai înaltă de tip colinar cu altitudini între 800-1000 m situată la contactul cu zona montană împădurită și, o treaptă inferioară formată din terase și lunci de-a lungul bazinelor râurilor.
În limitele actuale are o suprafața de peste 1000 km² și se dezvoltă în principal de-a lungul apelor ce vin dinspre Bârgău și Căliman, respectiv Dorna la nord și Neagra Șarului la sud, pentru ca ulterior spre est să se restrângă treptat de-a lungul Bistriței. În lungul acesteia se extinde pe circa 20 km de la Argestru prin Vatra Dornei până la intrarea în Cheile Zugreni, formate între Masivul Giumalău si Masivul Pietrosul Bistriței.
Are un profil asimetric accentuat și de dezvoltarea considerabilă a teraselor de pe dreapta Bistriței, îngustându-se la est spre Cheile Zugrenilor și deschizându-se larg spre vest. Așadar are o formă lobată, compartimentele mai joase ale acesteia fiind drenate de principalele râuri afluente ale Bistriței ( Dorna, Neagra Șarului și afluenții acestora) și fiind separate de culmi mai înalte ce reprezintă în cea mai mare parte prelungiri ale crestelor principale ale Masivului Călimani.

Iulian Iustin Melinte, Suceava