”Istorie, artă şi memorie în vechi cărţi poştale ilustrate”

Muzeul de Istorie Roman va găzdui simpozionul şi expoziţia „Istorie, artă şi memorie în vechi cărţi poştale ilustrate”, joi, 18 iulie 2024, de la ora 11.00. În program sunt incluse comunicările: Vizite regale în Garnizoana Roman ilustrate în cărţi poştale (autor: istoric militar Sorin Grumuş, Asociaţia Cultural – Ştiinţifică Urbana), Emil Prato şi cărţile poştale din colecţia Teţcani (autor: muzeogra FIulian Bucur, Complexul Muzeal Judeţean „Iulian Antonescu”, Bacău), Turnul-clopotniţă al Bisericii Domneşti „Sf. Ioan” din Piatra Neamţ ilustrat în cărţi poştale (autor: Viorel Nicolau, colecţionar, Piatra Neamţ), Biserica şi comunitatea Văleni ilustrate în cărţi poştale (autor: Preot George Ouatu, Parohia Văleni) şi Cărţi poştale muzicale din Romanul interbelic (autor: prof. dr. OvidiuTrifan, preşedinte Asociaţia Cultural – Ştiinţifică Urbana).

Simpozionul se desfăşoară în contextul deschiderii recente a expoziţiei temporare cu aceeaşi temă. Prezentarea activităţii va fi realizată de dl. Adrian Ciobanu, Şef Secţie Muzeală IV-Roman a Complexului Muzeal Naţional Neamţ, iar prezentarea expoziţieiva fi făcută de muzeograf Iulia Cristina Lazăr,Muzeul de Istorie Roman – Complexul Muzeal Național Neamț.

”Expoziţia propune o incursiune în spaţiu şi timp, sfârşitul secolului al XVIII-lea – mijlocul secolului XX, prin intermediul a 180 piese de cartofilie, româneşti şi străine, din patrimoniul Muzeului de Istorie Roman  –  Complexul Muzeal Naţional Neamţ. Cărţile poştale ilustrate expuse, româneşti şi străine, provin de la câţiva romaşcani al căror interes pentru istorie este unanim cunoscut – doctor Epifanie Cozarescu, profesor Nicolae Grigore Steţcu, profesor Mihai Andone, arheolog dr. Vasile Ursachi. În cercetarea trecutului, aceştia au adunat şi păstrat sute de cărţi poştale, donându-le ulterior muzeului romaşcan. Cea mai veche carte poştală ilustrată românească expusă aici a fost circulată în anul 1897. Cărţile poştale ilustrate prezintă interes atât în lumea colecţionarilor, cât şi în zona de cercetare muzeistică. Sunt „ferestre” către trecut, prin ceea ce prezintă în perspectivă vizuală – locuri, oameni, evenimente. Astfel, conturează o memorie identitară, individuală şi colectivă.  Funcţiunea iniţială era aceea de mijloc, rapid şi succint, de comunicare. Prin măiestria fotografilor s-a dat un plus de valoare şi de savoare aspectelor imortalizate, transformându-le în artă. Expoziţia este deschisă spre vizitare până la 12 septembrie 2024”,a precizat Lucian uță, reprezentant al Complexului Muzeal Național Neamț.