George Bariţiu, cărturar, jurnalist și revoluționar pașoptist român

George Bariț (n. 12 mai 1812, Jucu, județul Cluj – d. 2 mai 1893, Sibiu, județul Sibiu) a fost un cărturar, jurnalist și revoluționar pașoptist român, una dintre personalitățile marcante ale secolului al XIX-lea. Este recunoscut drept fondatorul presei românești din Transilvania, membru fondator și ulterior președinte al Academiei Române. De-a lungul întregii sale vieți, a militat cu pasiune pentru drepturile naționale ale românilor din cadrul Imperiului Habsburgic.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Barițiu#/media/Fișier:GeorgeBarit.jpg

S-a născut în comuna Jucu, județul Cluj, într-o familie de preoți greco-catolici. Tatăl său, Ioan Popovici (sau Pop), a fost preot, iar mama sa se numea Ana Rafila.

George Bariț și-a început educația la Școala primară din Trascău, urmând apoi gimnaziul din Blaj între anii 1824–1827. A continuat studiile la Liceul Piariștilor din Cluj, la secția de filosofie, iar între 1831 și 1835 a urmat cursurile Facultății de Teologie din Blaj.

După terminarea studiilor, a devenit profesor de fizică la Blaj, iar mai târziu la Liceul Comercial din Brașov. În 1845, renunță la cariera didactică pentru a se dedica presei. Este considerat inițiatorul jurnalismului românesc în Transilvania, punând bazele unor publicații de referință: Gazeta Transilvaniei și Foaie pentru minte, inimă și literatură (ambele în 1838), Transilvania (1868), Observatorul (1878), printre altele. Aceste publicații au contribuit semnificativ la dezvoltarea conștiinței naționale și la pregătirea unității culturale și politice a românilor.

În 1861, alături de Timotei Cipariu, a fondat Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA). A fost secretar și apoi președinte al acesteia. Sub egida ASTRA, a fost publicată revista Transilvania și prima enciclopedie românească (1898–1904).

A fost, de asemenea, printre fondatorii Academiei Române. Cea mai importantă lucrare istorică a sa, Părți alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă, a fost publicată între 1889 și 1891, în trei volume, la Sibiu.

În timpul Revoluției de la 1848, a participat activ la Marea Adunare Națională de la Blaj, fiind ales vicepreședinte alături de Simion Bărnuțiu. A fost nevoit să se refugieze, trecând prin Câmpina și apoi în Bucovina, la moșia familiei Hurmuzachi.

După calmarea evenimentelor, a revenit la Brașov și și-a reluat activitatea publicistică. A fost membru fondator și lider al Partidului Național Român. A activat ca deputat în Dieta de la Sibiu și în Senatul Imperial de la Viena. Între 1884–1888, a condus partidul și a susținut tactica pasivismului ca răspuns la politicile opresive ale Imperiului Austro-Ungar. După această perioadă, s-a retras din viața politică și s-a dedicat studiului și învățământului, activând la Școala civilă de fete din Sibiu.

Cu puțin timp înainte de moarte, în 1893, a fost ales președinte al Academiei Române, un titlu care a încununat decenii de activitate culturală și științifică.

George Bariț s-a stins din viață pe 2 mai 1893, la Sibiu, la vârsta de 80 de ani. Este înmormântat în curtea Bisericii dintre Brazi, aflată pe strada Reconstrucției, nr. 17. Bustul său, realizat de sculptorul Mircea Ștefănescu, se găsește în Blaj, pe aleea Ansamblului monumental „Gloria”, alături de alte mari personalități ale epocii.

Activitate politică

Opere selectate

• Cuvântare scolasticească la ecsamenul de vară în Școala românească din Brașov și Cetate, 1837
• Deutsch-Rumänisches Wörterbuch / Dicționariu român-german, 1853–1854
• Magyar-román szótar / Dicționar român-ungar, 1869
• Părți alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă, vol. I–III, 1889–1891
• Două drame familiare, teatru, 1891
• Călindariul pentru poporul românesc, 1852–1865.

Bibliografie

• Stelian Neagoe, Oameni politici români, Editura Machiavelli, București, 2007, pp. 53–55
• Florian Tucă, Constantin Ucrain – Locuri și monumente pașoptiste, Editura Sport-Turism, București, 1988
• Neli Springean – George Barițiu, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, Seria Personalia, nr. 12, Sibiu, 2007