Current track

Title

Artist


Florin Ciorăscu – fizician român și membru corespondent al Academiei Române

#Postat de on martie 4, 2025

Florin Ciorăscu (n. 3 iulie 1914, Bârlad – d. 4 martie 1977, București) a fost un fizician român de renume, director adjunct al Institutului de Fizică Atomică din București și membru corespondent al Academiei Române din 1963. Între 1970 și 1977, a condus Catedra de Electricitate a Facultății de Fizică din București. Și-a pierdut viața în urma cutremurului din 1977.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Cior%C4%83scu#/media/Fi%C8%99ier:Florin_Cior%C4%83scu.01.jpg
Născut la 3 iulie 1914 în Bârlad, Florin Ciorăscu a urmat studii superioare la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a absolvit Facultatea de Fizică în 1936. Doi ani mai târziu, a finalizat și Facultatea de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic din Iași.

Între 1950 și 1957, a fost coordonatorul Laboratorului de Electricitate din cadrul Institutului de Fizică din București. Ulterior, a fost numit director adjunct științific al Institutului de Fizică Atomică (1957-1970). În paralel, din 1963, a fost profesor titular la Catedra de Electricitate, Magnetism și Biofizică a Facultății de Fizică din București, devenind șef de catedră în 1969.

În 1970, Ciorăscu a preluat conducerea Institutului de Fizică din București, iar în 1976 a devenit director general al Institutului Central de Fizică. Pe parcursul carierei sale, a promovat integrarea cercetării științifice cu învățământul și industria.
Cercetările lui Florin Ciorăscu s-au concentrat pe descărcările electrice de înaltă frecvență în gaze, spectrul energetic al ionilor și proprietățile electrice ale straturilor subțiri de plumb și staniu. A contribuit semnificativ la proiectarea generatorului electrostatic cu bandă și la utilizarea betatronului în defectoscopia industrială.

În 1972, a realizat studii care au evidențiat legătura dintre proprietățile electrofizice ale straturilor subțiri de telurură de zinc (ZnTe) și compoziția lor stoichiometrică. În urma acestor cercetări, a obținut un brevet și medalia de bronz la Expoziția de Invenții de la Viena (1973), pentru dezvoltarea tehnologiei de producție a oglinzilor retrovizoare pentru Dacia 1300.

În calitate de redactor-șef al revistei „Știință și tehnică” (1967-1977), Ciorăscu a susținut promovarea științei și inovației în România.
A publicat numeroase lucrări de specialitate, dintre care se remarcă:

  • Capitolul „Electricitate” din Manualul inginerului (vol. I, 1954);
  • Capitolul „Redresori cu semiconductori” din Manualul inginerului electrician (vol. III, 1956);
  • Dozimetria radiațiilor nucleare (1965);
  • Metode electronice în fizica nucleară (curs litografiat, 1975).


Florin Ciorăscu și-a pierdut viața pe 4 martie 1977, în cutremurul devastator care a lovit Bucureștiul. Opera sa științifică rămâne însă importantă pentru fizica românească, iar contribuțiile sale continuă să inspire generațiile de cercetători.


Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *