Filaret Barbu, compozitor român de operetă

Filaret Barbu (n. 16 aprilie 1903, Lugoj – d. 31 mai 1984, Timișoara) a fost un compozitor român, cunoscut mai ales pentru creațiile sale în genul operetei.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Filaret_Barbu

Fiul lui Iosif Hazi Barbu, cârnățar de meserie, și al Emei Barbu, născută Dragoș, Filaret Barbu a intrat de timpuriu în contact cu muzica populară, ascultând tarafurile de lăutari care cântau în birtul bunicului său.

A urmat studiile secundare în Lugoj și Caransebeș, iar între 1922 și 1926 a fost student la Neues Wiener Konservatorium din Viena, unde a studiat vioara și contrapunctul cu profesori vienezi de renume.

După revenirea în țară, a devenit profesor de muzică la Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj și dirijor al corului „Ion Vidu”, pe care l-a cofondat în 1922. În 1931, după moartea lui Ion Vidu, Barbu i-a succedat în fruntea Reuniunii române de muzică și cântări, care ulterior a preluat numele marelui muzician bănățean.

Debutul său componistic a avut loc în 1924, cu vodevilul „Privighetoarea albă”, urmat de numeroase creații valoroase, printre care se numără „Armonii bănățene”, „Nocturnă”, „Roză albă”, dar și lucrări ample precum „Ana Lugojana” sau „Balada lui Bălcescu”.

A fost autorul unui studiu monografic dedicat tenorului Traian Grozăvescu și al unei culegeri corale intitulate „Portativ bănățean”.

Este tatăl balerinului și coregrafului Gelu Barbu.

Lucrări muzicale reprezentative

• Privighetoarea albă – vodevil, 1924

• Lugojana nouă – prelucrări corale, 1928

• Armonii bănățene – operetă, 1935

• Florentina – operetă, 1940

• Omul – oratoriu, 1942

• Balada lui Bălcescu – operă, 1948

• Ana Lugojana – operetă, 1950

• Plutașul de pe Bistrița – operetă, 1955

• Sună buciumul – cantată, 1958

• Ăl mai mare om din lume – balet într-un act, 1959

• O nuntă în Țara Oașului – muzică de film, 1960

• Târgul de fete – operetă, 1964.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Filaret_Barbu