Farkas Bolyai, matematician maghiar din Transilvania

Farkas Bolyai (cunoscut în Germania sub numele de Wolfgang Bolyai), născut pe 9 februarie 1775 în Buia, România, și decedat pe 20 noiembrie 1856 în Mureș-Oșorhei, Imperiul Austriac, a fost un matematician maghiar din Transilvania, recunoscut în special pentru contribuțiile sale la geometrie.

A fost tatăl celebrului matematician János Bolyai.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Farkas_Bolyai#/media/Fi%C8%99ier:Farkas_Bolyai.jpg
Farkas Bolyai s-a născut în familia nobilă sărăcită a unei linii de luptători antiotomani. A fost educat acasă de tatăl său până la vârsta de 6 ani, când a fost trimis la colegiul din Aiud (actualul Colegiu Național Bethlen din Aiud). În 1790, a continuat studiile la Colegiul Calvin din Cluj. În 1796, a călătorit în Germania, frecventând universitățile din Jena și Göttingen, unde a legat o prietenie strânsă cu matematicianul Carl Friedrich Gauss.

În 1799, Farkas Bolyai s-a întors la Cluj, unde s-a căsătorit și a devenit tatăl lui János Bolyai. În 1800 s-a căsătorit cu Susana Benkö, fiica unui chirurg, însă căsătoria nu a fost fericită, din cauza problemelor de sănătate ale soției.

În 1802, s-a mutat cu familia la Târgu Mureș, unde a obținut un post de profesor de matematică la Colegiul Reformat, care în prezent îi poartă numele. A locuit acolo pentru mai bine de cinci decenii. În 1825, a fost ales membru al Academiei Ungare de Științe din Pesta.

Farkas Bolyai era un om cu multiple talente, cunoscând mai multe limbi străine (latin, greacă, ebraică) și având pasiuni pentru pictură, muzică, literatură și, în mod deosebit, matematică. În ceea ce privește concepțiile filozofice, a fost inițial ateu, pentru ca mai târziu să manifeste un idealism subtil.

Farkas Bolyai a fost profund interesat de geometrie, concentrându-se pe fundamentele geometriei euclidiene. A studiat axioma paralelelor și a descoperit că aceasta este independentă de celelalte axiome ale geometriei. Mai mult, a formulat opt enunțuri echivalente pentru această axiomă.

În analiza matematică, a cercetat convergența seriilor și a descoperit un criteriu care a fost numit ulterior după matematicianul elvețian Joseph Ludwig Raabe.

Cercetările sale în domeniul matematicii au pregătit terenul pentru dezvoltarea geometriei non-euclidiene și geometriei hiperbolice, chiar dacă la început i-a descurajat pe fiul său, János Bolyai, să studieze aceste domenii. Totuși, în 1830, Farkas Bolyai l-a încurajat să-și publice lucrările referitoare la geometria nouă.

A realizat cercetări și în teoria ariilor, demonstrând pentru prima dată teorema echivalenței ariilor poligonale. Un alt domeniu important pentru el a fost teoria numerelor. În plus, Farkas Bolyai a introdus principiul general de raționament inductiv, echivalent cu principiul inducției transfinite și a adus contribuții importante în învățământul calculului integral și mecanicii raționale.
Cea mai importantă lucrare a sa este „Tentamen juventutem studiosam in elementa matheseos purae, elementaris ac sublimionis methodo intuitiva evidentiat” (Încercare de introducere a tineretului în elementele matematicii pure, elementare și superioare, printr-o metodă intuitivă), publicată între 1832 și 1839, cu o altă ediție în 1897.

De asemenea, corespondența dintre Farkas Bolyai și Carl Friedrich Gauss a fost editată de Smidt Ferencz și Stachel Pàl în 1899.
Un monument dedicat celor doi Bolyai a fost dezvelit în 1957 la Târgu Mureș, iar în 2008 a fost instalat un bust al lui Farkas Bolyai în satul său natal, Buia.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Farkas_Bolyai