Eugen Rotaru, scriitor român, textier de muzică ușoară, libretist de operă și operetă, autor de musicaluri, scenarist și prozator

Eugen Rotaru (15 august 1941, Rîșcani, raionul Bălți, Basarabia – 5 decembrie 2018, București) a fost un scriitor român, cunoscut mai ales ca textier de muzică ușoară, libretist de operă și operetă, autor de musicaluri, scenarist și prozator. A fost unul dintre cei mai prolifici creatori de versuri pentru diverse genuri muzicale, de la cântece și cuplete, la scenete, spectacole de revistă și, spre finalul vieții, memorii și proză.

Sursa foto: https://pixabay.com/photos/notes-write-fountain-pen-ink-pen-3819574/

Sursa foto: https://www.cinemagia.ro/actori/eugen-rotaru-65825

S-a născut într-o familie stabilă, cu bună situație materială, tatăl său fiind notar în Bălți. În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, familia s-a refugiat în România și s-a stabilit în Bolintinul din Vale, județul Ilfov. A urmat aici liceul, apoi a studiat la Școala Sanitară București și Facultatea de Bio și Fizico-Chimice a Universității București. A început să scrie versuri de foarte tânăr. Între 1967 și 1977 a fost profesor de chimie la Liceul „Iulia Hasdeu” din București, perioadă în care a tradus șlagăre internaționale pentru Radio, apoi s-a dedicat în totalitate poeziei și muzicii.

Rotaru a compus sute de texte pentru muzică ușoară, dintre care aproximativ 200 au devenit șlagăre, premiate în țară și în străinătate, cântate și astăzi. Printre ele se numără „Lasă lumea să vorbească”, „De ce nu-mi spui că mă iubești”, „Și voi uita”, „Din atâtea iubiri”, „Ne cunoaștem din vedere”, „Mama, doar mama”, „Trăiesc”, „Fericirea are chipul tău”, „Vreau să vii în viața mea” și multe altele. A colaborat cu artiști precum Angela Similea, Mirabela Dauer, Corina Chiriac, Aura Urziceanu, Stela Enache, Eva Kiss, Mihaela Runceanu, Laura Stoica, Monica Anghel, Loredana Groza, Oana Sârbu, Dan Spătaru și Mădălina Manole.

A fost libretist de operă („Povestea micului Pan”) și operetă („Examene, examene”), autor și adaptator de musicaluri („Păguboșii”, „Moștenirea lui Cadâr”, „Cuibul”, „Misterele Londrei”, „Prostul”), și a contribuit la spectacole de revistă precum „Savoi, Savoi” sau „Cu femeile nu-i de glumit”. A fost textier pentru filme precum „Rămășagul”, „Zâmbet de Soare”, „Ultimele zile ale verii”, „Sania albastră” și „4, 3, 2”.

A scris proză, printre care romanele „Jurnalul unei adolescente”, „Prințesa” și „Vasile Robescu, un mare inventator român”, precum și povestiri și memorii postume („Singur printre amintiri”). În timpul vieții, i-au apărut piese de teatru, scenarii de film și proză; postmortem au fost publicate culegeri de texte, cuplete, musicaluri și scenarii. A fost membru al Uniunii Compozitorilor.

Criticul și poetul Aurel Storin apreciază că versurile lui Rotaru aduc cântecului identitate și parfum, considerându-l un „poet al cântecului” și un deschizător de drumuri în muzica ușoară românească, cu influențe din Jacques Brel, colaborând cu majoritatea compozitorilor din România și teritoriile limitrofe.

Rotaru vorbea despre muzicaluri ca despre o formă completă de teatru, evocând originile genului la Paris în 1906 și admirând evoluția sa la Broadway și Londra, considerând că un asemenea tip de spectacol ar fi împlinirea unui vis dacă ar fi dezvoltat și în România.

A decedat pe 5 decembrie 2018 și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București. A semnat scenariul și textele cântecelor pentru filmul „De-aș fi Peter Pan” (1992), regia Gheorghe Naghi.