Dumitru (Dimitrie) Popovici, critic și istoric literar român

Dumitru (Dimitrie) Popovici s-a născut la 25 octombrie 1902 în comuna Dăneasa, județul Olt. În 1923, începe studiile la Facultatea de Litere din București, unde studiază sub îndrumarea unor personalități ca O. Densusianu, D. Caracostea și N. Cartojan. Datorită meritelor sale, devine asistent onorific al profesorului Caracostea între 1924 și 1926.

În perioada 1930-1934, studiază la Paris pentru a-și pregăti doctoratul, unde activează ca lector la Sorbona și la „Școala de Limbi Orientale.” În 1935, își finalizează doctoratul cu lucrarea Ideologia literară a lui Ion Heliade Rădulescu, publicată în același an. După scurte experiențe didactice la Slatina și Iași, în 1936 obține, prin concurs, postul de profesor universitar la Facultatea de Litere din Cluj, unde va preda până la finalul vieții sale.

În 1942, fondează revista Studii literare la Sibiu, iar în 1948, odată cu reorganizarea Academiei Române, activează în cadrul secției de istorie literară și folclor a filialei Cluj. Timp de doi ani, conduce Biblioteca Academiei din Cluj, colaborând cu Lucian Blaga pentru adnotarea articolelor din periodicele transilvănene. Dumitru Popovici se stinge din viață la 6 decembrie 1952.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Popovici_(critic_literar)#/media/Fi%C8%99ier:Dimitrie_Popovici.jpg

Opera lui D. Popovici

Ideologia literară a lui Ion Heliade Rădulescu (1935) – Lucrare doctorală ce explorează ideile literare ale lui Heliade Rădulescu, integrându-le în contextul european al epocii.

Literatura română în epoca Luminilor (La littérature roumaine à l’époque des Lumières, 1945) – Primul volum dintr-o serie dedicată istoriei literaturii române, analizând formarea literaturii române moderne în relație cu literatura universală, relansat postum în 1972 sub titlul Literatura română în epoca „Luminilor”.

Sursa: https://new.bjc.ro/?page_id=3822