Așezări bucovinene. Astăzi, comuna Marginea

Comuna Marginea este asezata in partea de nord a judetului Suceava. Ea este situata in vecinatatea municipiului Radauti, la o distanta de 8 km, la 15 km de Orasul Solca si la 48 km distanta de municipiul Suceava. Comuna are o forma de triunghi , orientat spre disrectia vest-est, de o parte si de alta a raului Sucevita, la o altitudine medie de 450m. Comuna Marginea este asezata din punct de vedere geografic in zona de contact a Podisului Sucevei cu Obcinile Bucovinei, reprezentate prin Obcina Mare, alte asezari situate in zona de contact fiind Vicov De Sus, Comuna Horodnic, comuna Volovat, comuna Sucevita, comuna Arbore, orasul Solca si comuna Cacica. Din punct de vedere matematic, comuna Marginea are urmatoarele coordonate geografice 47”48` latitudine nordica si 25”50` latitudine estica.

Denumirea Comunei Marginea provine de la faptul ca localitatea este situata la marginea padurii.Sunt pareri care sustin ca originea numelui de Marginea ar fi de margine geografica dar si de o fosta margine politica, de o granita sau un hotar de tara. Prima mentiune documentara în care apare Satul Marginea este dupa lucrarea ” Stramosii ” de Radu Teodoru – 14 iulie 1466 : “Stefan pleaca la Solca unde tine scaun de judecata. Il parasc pe soltuzul lor…..”
Cadrul natural al zonei este caracterizat de forme specifice trecerii de la zona de podis  ( Podisul Sucevei ) la zona de munte ( Obcinile Bucovinei ) care completat cu strabaterea centrala a râului Sucevita dau un colorit pitoresc fiind o adevarata comoara peisagistica. Platforma situata la o cota aproximativade 600 m a dealului ” Fatului ” ofera privitorului  dornic de desfatare o frumuoasa imagine a tuturor asezarilor din depresiunea Radauti. Succesiune de forme de relief are o orientare pe directia NV-SE.

Comuna Marginea este un renumit centru de arta populara, cunoscut indeosebi pentru ceramica neagra ce se produce aici. Indeletnicirea olaritului are traditii vechi în localitate. Aici se modelează manual lutul argilos în scopul fabricarii vaselor cu intrebuitare casnica pentru gatit sau pentru prelucrarea laptelui si diverse alte forme ornamentale. Ceramica produsa aici este unica pe plan international prin culoarea neagra rezultata in urma arderii, precum si prin modelarea unor forme specifice traditionale. In localitate mai exista si acum case de locuit care pastreaza o arhitectura cu o vechime de mai mult de 100 de ani.

Ion Drăgușanul despre Marginea și oamenii săi. Amintiri ale lui Nicolae Iorga

„Călătorul doritor să vadă mănăstirea Suceviţa pleacă din vechiul oraş Rădăuţi, care prin secoli a fost reşedinţa Episcopiei de Rădăuţi, iar astăzi este capitala românescului judeţ cu acelaşi nume, spre sud-vest, pe neteda şi cu bătrâni plopi ţărmuită şosea districtuală Dorneşti-Marginea şi ajunge, după o plăcută cale de 5 km, la mândrul sat românesc Marginea. Aici, amintita şosea dă în excelent întreţinutul şi aşa numitul „drum împărătesc” sau „şoseaua acoperită a imperiului”, construită între anii 1780-87. Ea îşi ia începutul de la satul rutenesc Dubouţ, situat pe malurile Prutului, şi duce peste oraşul Storojineţ, comuna Vicovu de Sus, Solca, la oraşul Gura Humorului” .
Ca şi Dimitrie Dan, şi Nicolae Iorga, avea, în lunea Paştelui anului 1904, o deosebită admiraţie pentru „Marginea, cu aşezările multe şi bune, răspândite până foarte departe”, fiecare gospodărie în parte plăcându-i prin faptul că „aici… totul e rânduit şi curăţit, cum se cuvine în Lunea Paştilor; câte un copil, o femeie în haine albe se ivesc după gardurile de răchită. Cei mai mulţi s-au dus, însă, cu flori în pălărie, pentru tineri, cu plete bine unse, şi ştergarul frumos desfăşurat, pentru ceilalţi, la mănăstire” .
Ca sat amplu şi luminos, aşezat la poalele obcinilor bucovinene, sat care armonizează, în gospodării temeinice, şi case tradiţionale moldoveneşti, din lemn, chenăruit cu var la ferestre, cu înalte acoperişuri, în patru ape, din şindrilă întreţinută cu smoală, păcură şi petrol, dar şi case moderne şi frumoase, cum numai în munţii Austriei şi Elveţiei poţi întâlni, Marginea încântă, prin ea însăşi, ca întotdeauna, şi astăzi.
Marginea, precum în străvechile colinde româneşti, este o „luncă a Soarelui”, un teritoriu sacru, o răscruce a întâmplărilor mitice şi a aderenţei noastre la mit, iar mărgineanul, om harnic şi chibzuit, priceput, încă din vremea străbunilor lui, în tot felul de meşteşuguri arhaice, meşteşuguri care ţin şi de ritual, dar şi de artă, precum olăritul sau rânduirea lemnului în funcţionalităţi deja descifrate în fibra lui inefabilă, asigură Marginii o identitate distinctă şi irepetabilă, şi ea desprinsă din mit, pe calea tradiţiei, deci a legendei, dar şi a datului primordial, pe care îl numim datină.
Există o respiraţie artistică a pământurilor Marginii, imposibil de explicat, dar care capătă concreteţe ba într-un veac, ba în altul, de monument, de templu zidit, în perpetua nevoie a civilizaţiei umane de a intra în armonie universală. Doar respiraţia aceasta a pământului a putut ademeni trecerile personajelor exemplare prin aceste locuri şi continuă să ademenească, şi va ademeni veşnic. În fond, Marginea există pe vatra Zeiţei Pământului, Uţa – în anumite vremuri, fiind locul luminos de popas de pe Valea Uţei.
Din Marginea pornesc, ba pe Drumul Împărătesc, ba pe drumurile construite mai târziu, ba pe tainice itinerarii montane, călătoriile împlinite sau doar visate şi spre vatra primei biserici de lemn din Moldova, cea a lui Dragoş Vodă, de la Volovăţ (mutată de Ştefan cel Mare la Putna, unde există şi astăzi), şi spre prima necropolă domnească a voievodatului, biserica mănăstirii Bogdania din Rădăuţi, şi spre mănăstirile din Putna, din Arbore, din Solca, din Humor, din Voroneţ sau din Vatra Moldoviţei, şi spre fostele capitale moldave Baia, Siret şi Suceava.
În Marginea a poposit legendarul Dragoş Vodă şi oştenii lui maramureşeni, în 1334. „Ajungând la Gura Dragoşinului, apucară, pe malul Suceviţei, în jos, şi nu steteră mai mult locului, până nu ajunseră în marginea despre răsărit a munţilor, adică pe locul unde se află, în timpul de faţă, satul Marginea. Aice, steteră iarăşi locului şi poposiră” .
În Marginea au poposit toţi voievozii Moldovei, după cum o dovedesc unele toponime, deşi înscrisurile, atât de rare la români, îi menţionează doar pe Movileşti, ba chiar şi moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava au poposit şi în Marginea, în anul 1612, când au fost strămutate, de la Suceava, la Suceviţa, de către mitropolitul Anastasie Crimca, de frica unei noi invazii cazace, dar tot aici au poposit şi oştiri vrăjmaşe, ba polone sau cazace (în 1610, 1615, 1695 ), ba ruseşti (în 1711, 1915 şi 1944 ).
În Marginea s-a născut, în 1784, şi s-a săvârşit, în 1816, legendarul haiduc Ioan Darie, spânzurat, pe Dealul Edrei, din capătul imaşului satului, pe urmele lui păşind, ca luptător împotriva bolşevismului, ultimul „haiduc modern al Bucovinei”, Vladimir Macoviciuc, ucis la Vicovul de Jos, în 7 iulie 1947.
Prin Marginea a trecut, în 1808 şi 1810, ca însoţitor al arhiducilor Ludovic şi, respectiv, Rainer, pictorul silezian Franz Jaschke, primul acuarelist care a pictat în Bucovina, inclusiv o mărgineancă.
Prin Marginea a trecut, în 1817, când a vizitat Bucovina, împăratul Francisc I, iar tragicul prinţ austriac de coroană Rudolf, victimă misterioasă a viitoarei tragedii de la Mayerling, a trecut prin Marginea sâmbătă şi duminică, 9 iulie şi, respectiv, 10 iulie 1887.
Cărturarul bucovinean I. G. Sbiera, de loc din Horodnic, mărturisea că a poposit în Marginea în „a doua zi de Paşti, în anul 1856” , iar cei doi Porumbescu, Iraclie şi Ciprian, împreună, în 1871, Iraclie fiind om din partea locului, iniţiat în tainele buchiilor la Voivodeasa, şi deci oaspete spornic al Marginii.
Nicolae Iorga a trecut, mărturisitor, prin Marginea, în drumul lui dinspre Putna şi Straja, înspre Suceviţa, în lunea Paştelui anului 1904.
De-a lungul anilor ultimelor decenii, datorită atelierului celebrei ceramici negre de tip Kutty, au poposit în Marginea Împăratul Japonie, Akihito, Regina Olandei, Juliana, Regele Spaniei, Juan Carlos şi Regina Sofia, Regina Fabiola a Belgiei, fostul şahinşah al Iranului Reza Pahlavi Aria Mehr, Regele României, Mihai I, Guvernatorul Canadei, toţi ambasadorii străini la Bucureşti,  actorii Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Radu Beligan, Draga Olteanu-Matei, Tamara Buciuceanu, Jean Constantin, Sebastian Papaiani, Dionisie Vitcu, Vasile Murariu, Adrian Păduraru, precum şi folclorişti de calibrul lui Tancred Bănăţeanu sau a lui Ioan Vlăduţoiu.
În fiecare zi, din fiecare an, din fiecare deceniu, poposesc la Marginea convoaiele de turişti români şi străini care vizitează mănăstirile Bucovinei şi care nu pot rata şansa de a cunoaşte o vatră autentică de sat românesc şi o artă tradiţională autentică.
Marginea este şi o răscruce a itinerariilor turistice.

Vă poftim ca în drumul dumneavoastră, prin Bucovina să poposiți prin Marginea. Ospitalitatea și căldura locuitorilor acestei așezări vechi, românești vă va da forță pentru a vă continua drumul.

Iulian Iustin Melinte, Rădăuți