Alexandru Depărățeanu, poet, politician și dramaturg român

Alexandru Depărățeanu (n. 25 februarie 1835, Deparați, județul Teleorman – d. 11 ianuarie 1865, București) a fost un poet, politician și dramaturg român. Alexandru Depărățeanu s-a născut pe 25 februarie 1834 la Roșiorii de Vede (existând surse care indică și anul 1835 ca dată a nașterii) și a rămas în istoria literaturii române pentru un singur poem, „Vara la țară”, publicat postum.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Dep%C4%83r%C4%83%C8%9Beanu#/media/Fi%C8%99ier:Alexandru_Deparateanu.jpg

Originea numelui său este incertă, dar, potrivit lui Petru Manoliu, se crede că ar proveni dintr-un obicei legat de „depararea” hotarelor, practică asociată cu numele slugerului Sandu, strămoșul său.

Despre tinerețea lui Depărățeanu aflăm informații din revista Literatură și artă română (1904), care descrie peisajul de la moșia familiei sale din Depărați, situată pe valea râului Teleorman. Peisajul rural, cu dealuri, izvoare și păduri, a fost sursă de inspirație pentru tânărul poet, care își imagina haiduci răzbunându-se pe ciocoi, în acord cu spiritul romantic al vremii.

În 1856, după ce a finalizat studiile elementare și, probabil, Liceul Sf. Sava, Depărățeanu a plecat la Paris, unde a urmat cursuri de drept și litere, fără a obține însă un titlu universitar. A călătorit prin Spania, Franța, Italia și Germania și s-a întors în țară la sfârșitul anului 1858, stabilindu-se o perioadă în Roșiorii de Vede.

De asemenea, în țară, Depărățeanu s-a făcut cunoscut printr-o atitudine democratică și prin implicarea sa în viața publică. A aderat la Revoluția franceză și a susținut principiile Revoluției din 1848. În 1860, sub guvernul lui Nicolae Golescu, a devenit subprefect al județului Teleorman, post în care a dovedit mult zel administrativ, ceea ce a dus la plângeri din partea unor cetățeni. În această perioadă, Depărățeanu a publicat articole în ziarul Naționalul despre educația publică. În 1861, s-a retras din viața politică pentru a se dedica literaturii.

În 1864, Depărățeanu a publicat în foileton drama sa „Grigore Vodă” în ziarul Buciumul, coordonat de Cezar Boliac. Boliac povestește despre întâlnirea cu Depărățeanu, menționând că tânărul poet, admirator al țăranilor și al idealurilor revoluționare, a fost încurajat să devină subprefect, lucru ce s-a întâmplat în scurt timp.

În perioada în care Depărățeanu era subprefect, a fost solicitat să raporteze despre seceta care afecta țara. Răspunsul său, o descriere poetică a vremii, a devenit celebru: „Starea vremii a fost bună / De la 5 și pân’ la 10 / A plouat o ploaie rece / Iar de-aici pân’ la finit / A tot nins necontenit.”

În noiembrie 1864, Depărățeanu a fost ales deputat în colegiul Teleorman, dar, la doar câteva luni după aceasta, a murit subit pe 11 ianuarie 1865, la vârsta de 31 de ani, în camera sa de hotel din București. A fost înmormântat la moșia familiei din Depărați.

În ciuda scurtei sale vieți, „Vara la țară” a rămas singura poezie care a asigurat lui Depărățeanu locul în literatura română. Chiar și așa, critica literară apreciază că el nu a reușit să depășească stadiul de imitație a maeștrilor săi, printre care Ion Heliade-Rădulescu și autori francezi. În ciuda acestui fapt, poemele sale continuă să fie remarcate pentru emoția pe care o stârnesc, mai ales „Vara la țară”, care a fost parodiată de George Topîrceanu în 1916.

În ceea ce privește lucrările sale, în afară de „Grigore Vodă”, Depărățeanu a publicat și volumul de poezii Doruri și amoruri (1861), iar după moartea sa, a rămas cunoscut prin poezia sa postumă, „Vara la țară”.

În memoria sa, diverse instituții i-au purtat numele, precum Biblioteca Orășenească Videle (din 1968) și Școala Gimnazială „Alexandru Depărățeanu” din Roșiorii de Vede. De asemenea, străzi din București și Ploiești poartă numele său.

Sursa: https://dosaresecrete.ro/deparateanu-poetul-subprefect-a-ramas-in-istorie-cu-un-singur-poem/