Alexandru Cerna-Rădulescu, poet, eseist și traducător român

Alexandru Cerna-Rădulescu (10 ianuarie 1920, Stănești, județul Vâlcea – 21 august 1990, București) a fost un poet, eseist și traducător român.

S-a născut în satul Stănești, într-o familie de învățători, fiind fiul lui Gheorghe P. Cerna și al Elvirei-Ecaterina (născută Rădulescu). A urmat studiile secundare în liceele din Râmnicu Vâlcea și Craiova, pe care le-a finalizat în 1940. După aceea, a început studii universitare în domeniul dreptului, literelor și filosofiei, dar acestea au fost întrerupte din cauza războiului.

Sursa foto: AI

A avut o carieră îndelungată în presă, debutând simultan în două publicații cu orientări estetice opuse: Cuget clar și Azi (1930). A fost secretar de redacție și redactor la ziarul Ordinea (1939-1944), secretar de redacție al cotidianului Viața (sub direcția lui Liviu Rebreanu, 1942-), iar mai târziu a fost șef de presă al Teatrului „Cărăbuș”. A făcut parte din grupul poeților care au fondat revista Albatros (1941), alături de Sergiu Filerot, Geo Dumitrescu, Virgil Ierunca și alții, revistă ce a fost suspendată după doar câteva numere din cauza suspiciunilor de filo-comunism.

Cerna-Rădulescu a fondat și condus revista România viitoare (1944), care a fost desființată rapid de cenzura militară, fiind acuzată de propagandă comunistă și de insulte la adresa mareșalului Ion Antonescu. De asemenea, a activat în cadrul altor publicații precum Arta liberă (1944), Tribuna Transilvaniei (1946) și Tribuna românească (1946-1947).

După război, a fost secretar de redacție la revistele Biserica Ortodoxă Română și Ortodoxia (1949-1966). A fost un apropiat colaborator al patriarhului Justinian Marina, având și funcția de consilier de presă patriarhal. În 1949, a fost reținut și acuzat de regimul comunist de a fi dușman al acestuia, dar a fost eliberat rapid după intervenția directă a patriarhului Justinian.

Mai târziu, Cerna-Rădulescu a ocupat funcția de secretar general de redacție al revistei România literară (1968-1970) și a făcut parte din colegiile redacționale ale revistelor Argeș (1966/67) și Oltul (1968). A publicat articole, cronici teatrale și poezii sub mai multe pseudonime, precum Candid, Alexandre d’Acré, Șbilț, Al. Olteanu și R. Alexandru.

În memoria sa, o stradă din municipiul Râmnicu Vâlcea îi poartă numele.

Cerna-Rădulescu a debutat literar în 1934 cu placheta de versuri Încrustări p-un strop de rouă, urmată de volumul Sunt țăran (1937). În 1948, a publicat culegerea de articole și pamflete Spionaj și trădare în umbra crucii. După o lungă perioadă de absență în fața publicului literar, a revenit în 1978 cu volumul Înainte de proverbe, o selecție din poeziile sale.

De asemenea, a publicat două volume de memorialistică: Arbori din țara promisă (1972), care combină memorii cu istorie literară, și Ultima invazie (1996), apărut postum, ce reconstituie atât amintiri autobiografice, cât și circumstanțele formării grupului Albatros, cu considerații asupra situației sociale și politice din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Ca traducător, Cerna-Rădulescu a adus în limba română lucrări ale autorilor străini, printre care comediile lui Ludovico Ariosto (în 1974 și 1982, în colaborare cu Ștefan Crudu) și volumul Florile răului de Charles Baudelaire (publicat postum în 1991).

Operă

• Încrustări p-un strop de rouă, Râmnicu Vâlcea, 1934 (sub pseudonimul Al. Delacerna)
• Sunt țăran, Craiova, 1937 (sub pseudonimul Al. Delacerna)
• Spionaj și trădare în umbra crucii, București, 1948
• Reîntregirea bisericii românești din Ardeal, București, 1948 (în colaborare)
• Legături politice și religioase româno-ruse, București, 1949
• Arbori din țara promisă, București, 1972
• Înainte de proverbe, București, 1978
• Ultima invazie, București, 1996

Traduceri

• Ludovico Ariosto, Comedii, în colaborare cu Ștefan Crudu, București, 1974
• Ludovico Ariosto, Lădița. Lena. Substituții. Vrăjitorul, în colaborare cu Ștefan Crudu, București, 1982
• Charles Baudelaire, Florile răului, București, 1991.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Cerna-R%C4%83dulescu