Alexandru Candiano-Popescu, avocat, ziarist, om politic, scriitor și general al armatei române
#Postat de Carmen Vintu on ianuarie 27, 2026
Alexandru Candiano-Popescu (n. 1 ianuarie 1841, Lipia, județul Buzău – d. 25 iunie 1901, Târgoviște), general de brigadă, lider al „Republicii de la Ploiești”.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Candiano-Popescu#/media/Fi%C8%99ier:Candiano-Popescu_ILR_495.jpg
Alexandru Candiano-Popescu a urmat Şcoala de Ofiţeri din Bucureşti (1857-1859), continuându-şi studiile în drept şi obţinând doctoratul în Italia. A deținut diverse grade și funcții militare de-a lungul carierei sale:
Grade militare:
- Sublocotenent (1859)
- Locotenent (1861)
- Căpitan (1864)
- Maior (1877)
- Locotenent-colonel (1877, avansat pe câmpul de luptă)
- Colonel (1882)
- General de brigadă (1894)
Funcții militare:
- A ocupat funcții de comandă în cadrul unei unități de artilerie din regimentul condus de colonelul Nicolae Haralambie (1859-1867)
- A demisionat din armată în 1867, fiind trecut în corpul miliţienilor
- Mobilizat în 1877 ca ofiţer miliţian și atașat statului major al Diviziei 4 Infanterie
- Comandant al Batalionului 2 Vânători din Divizia 4 Infanterie (1877-1878)
- Prefect al Poliției București (1879)
- Adjutant regal (1880-1892)
- Din 1878, a dedicat întreaga sa activitate armatei, comandând o divizie și un corp de armată
Candiano-Popescu a fost implicat în conspirația ce a dus la detronarea lui Alexandru Ioan Cuza și, în 1870, a condus mișcarea antidinastică cunoscută drept „Republica de la Ploiești”. În Războiul de Independenţă, s-a distins la comanda Batalionului 2 Vânători în bătălia de la Grivița I (30 august), îmbărbătându-și subordonații cu cuvintele: „De moarte să nu vă sfiiţi, soldaţi, eu sunt fericit a muri astăzi, căci mă bat pentru ţară, pentru lege…”
Lucrări publicate (postum):
- Războiul neatârnării. Istorie critică. Asaltul şi luarea redutei Griviţa (1913)
- Amintiri din viaţa-mi (1924)
Decoraţii și medalii:
- „Steaua României” în grad de ofiţer
- „Virtutea Militară” de aur
- „Trecerea Dunării”
- „Apărătorilor Independenţei”
- „Crucea Sf. Gheorghe” (Rusia)
A decedat pe 25 iunie 1901, la Târgoviște.
Bibliografie:
- Bacalbaşa, C., Bucureştii de altădată, vol. I, Editura Eminescu, 1987
- Bejancu, Gh. & alții, Asalt la redute. Eroi ai războiului pentru independenţă, Editura Militară, 1969
- Florian Gheorghe, Mihai Popescu, Ion Rotaru, Prezenţe militare în ştiinţa şi cultura românească. Mic dicţionar, Editura Militară, 1982
- Tucă, F. & alții, Bărbaţi ai datoriei–1877-1878. Mic dicţionar, Editura Militară, 1979.
Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Alexandru_Candiano-Popescu
Jurnal FM 