15 mai – Ziua Poliţiei Militare
#Postat de Carmen Vintu on mai 15, 2025
La 15 mai 1990 s-au reînfiinţat unităţile şi subunităţile de poliţie militară din Armata României.
Istoricul Poliţiei Militare se află însă în strânsă legătură cu istoricul jandarmeriei române, de unde îşi are originile.
Trebuie făcută însă menţiunea că Gendarmeria – denumirea din acea epocă – a fost înfiinţată şi subordonată Ministerului de Resbelu.

15 mai – Ziua Poliţiei Militare
Primele atestări ale activităţii de „poliţie a trupei” se regăsesc în documentele de „fiinţare a gendarmeriei” din 3 aprilie 1850 emise de Domnul Grigore Alexandru Ghica, iar misiunile specifice au fost consemnate şi în Ordonanţa 896 din 20 iunie 1864 semnată de Domnitorul Al. I. Cuza. Termenul consacrat de Poliţie Militară îşi are originile în anul 1893, când, pe vremea Regelui Carol I, cu aprobarea acestuia, legiuitorul Lascăr Catargiu a promulgat „Legea asupra Gendarmeriei rurale”.
Astfel, în Monitorul Oastei nr. 53 din 5 noiembrie 1893, găsim în legea mai sus menţionată, la TITLUL IV – Atribuţiunile gendarmeriei, Capitolul I – Serviciul ordinar şi extraordinar, articolul 52 – serviciul ordinar coprinde: …….., pct. e) Poliţia Militară.
Atribuţiunile poliţiei militare, descrise pe larg în Regulamentul de aplicare al legii asupra gendarmeriei rurale, Secţia III, constau în mod special în:
· poliţie judiciară militară;
· căutarea şi arestarea de dezertori şi nesupuşi semnalaţi, ca şi pe militarii care au întîrziat a se presenta la corpurile lor dupe expirarea congediului sau permisiei;
· supravegherea militarilor absenţi de la corpurile lor, desertorilor şi nesupuşilor;
· arestarea a orice militar care nu va avea foaia de drum sau biletul de congediu;
· căutarea atrupamentelor armate sau nu, calificate de lege ca sediţioase;
· respingerea atacurile dirigiate contra forţei armate însărcinată cu escortarea şi transferarea preveniţilor sau condamnaţilor;
· respingerea ori-cari incercări tinzînd a favoriza desertările sau a înpiedica pe militari de a merge sub drapel;
· descoperirile de deposite de arme ascunse, ateliere clandestine pentru fabricaţiune de pulbere şi materii explosibile, scrisori ameninţătoare, semne şi cuvinte de înţelegere, afişe şi placarde incendiare, provocând la revoltă, la sediţiune, la asasinat şi jaf;
· ducerea ordinelor de mobilizare şi executarea lor.
De menţionat este şi faptul că la acea dată, Gendarmeria se găsea în subordinea directă a Ministerului de Război „întru tot ce se raportă la disciplină, comandament şi instrucţie a trupei” având însă şi structuri care „depindeau de ministrul de Interne în tot ce privesc ordinea şi siguranţa publică”, fiind însă şi la „ordinele ministrului justiţiei şi sub-prefectului plasei”.
Sursa: https://www.mapn.ro/calendar_militar/
https://forter.ro/arme/poli%C5%A3ia-militar%C4%83
Jurnal FM 