Ioan Ciordaș, avocat român, luptător pentru drepturile naționale ale românilor din Transilvania

Dr. Ioan Ciordaş (n. 25 decembrie 1877, Betfia, judeţul Bihor – d. 4 aprilie 1919, Lunca, judeţul Bihor) a fost un avocat și luptător pentru drepturile naționale ale românilor din Transilvania, delegat la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia și membru al Marelui Sfat Național.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Ciordaș#/media/Fișier:Ioan_Ciordaș.png
Ioan Ciordaş s-a născut în familia preotului Mihai Ciurdariu și a mamei Emilia Farcaş de Peterfalva. A fost al doilea dintre cei șapte frați și surori: Veturia, Ioan, Irina, Augustin, Valeria, Victor și Eleonora. Tatăl său, Mihai, provenea din satul Cihei, judeţul Bihor, și, se pare, dintr-o familie emigrată din Ardeal, când județul Bihor era încă parte a Ungariei. Ioan s-a căsătorit în 1902 cu Vioara Ignat, fiica liderului român Vasile Ignat din Beiuș, și au avut împreună doi copii, Ovid și Xenia.
Ioan Ciordaş a urmat cursurile liceului din Oradea, unde numele său a fost schimbat din Ciurdariu în Ciordaş. După absolvire, a început studiile la Academia de Drept din Oradea, însă a fost eliminat din cauza atitudinii sale naționaliste. A obținut doctoratul la Universitatea din Cluj în 1900. A activat ca avocat în birourile dr. Aurel Lazăr din Oradea și dr. Ioan Suciu din Arad, înainte de a se stabili la Beiuș, unde a deschis propriul birou de avocatură.

În 1900, a făcut stagiul militar în armata austro-ungară, obținând gradul de sublocotenent în rezervă, iar în 1902 a fost avansat la gradul de locotenent. Implicat activ în viața culturală a zonei, în 1905 a fost ales președinte al Reuniunii de cântări „Lyra” din cadrul Astrei, pe care o reînființase împreună cu profesorul Ioan Bușiția. În 1906, a candidat ca deputat, dar a fost înfrânt prin fraudă electorală. În 1907, a mobilizat românii din Țara Beiușului pentru a protesta împotriva legilor școlare care urmăreau deznaționalizarea acestora. În aceeași perioadă, a înființat Institutul de Credit și Economii „Drăganul”, un proiect important pentru susținerea financiară a românilor din zonă.

A fost un susținător al bisericii și școlii românești și, atunci când acestea se aflau în dificultate financiară, a găsit soluții pentru a le sprijini, inclusiv prin donații de bani și terenuri. În noiembrie 1918, a fost ales președinte al Consiliului Național Român din Beiuș și Oradea, având misiunea de a organiza Gărzile Naționale Române. La 4 noiembrie 1918, primul drapel tricolor românesc a fost arborat pe casa sa. La 27 noiembrie 1918, a fost ales delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și, ulterior, a fost ales membru al Marelui Sfat Național.
În noaptea de 3/4 aprilie 1919, cu doar două săptămâni înainte de eliberarea Beiușului de către armata română, Ioan Ciordaş a fost răpit de o bandă de secui bolșevizați împreună cu dr. Nicolae Bolcaş, alt lider român din Beiuș. După câteva săptămâni de incertitudine, trupurile lor au fost descoperite în pârâul Vărzarilor, lângă Lunca, torturate și aruncate de banditele secuiești. Dr. Ciordaş a fost înmormântat pe 25 aprilie 1919, la Beiuș.
Ioan Ciordaş este considerat un martir al naționalismului românesc, iar sacrificiul său a lăsat o moștenire de curaj și dedicare față de cauza națională. Casa sa a fost donată statului român și transformată în muzeu, actualmente Muzeul de Etnografie și Istorie al municipiului Beiuș. În centrul orașului Beiuș, în parcul central, a fost ridicat un monument de bronz în memoria sa și a dr. Nicolae Ciordaş, iar numele său a fost dat unor străzi din diferite orașe bihorene.

Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ioan_Ciordaş