Paul Zarifopol, scriitor, publicist, critic literar și estetician român

Paul Zarifopol (1874, Iași ― 1934, București) a fost un scriitor, publicist, critic literar și estetician român. A început studiile la Facultatea de Litere din cadrul Universității din Iași în 1892, iar după obținerea licenței în 1898, a continuat studiile de literatură romantică și estetică la Universitatea din Halle. În 1904, și-a susținut teza de doctorat despre cântecele lui Richard de Fournival, sub îndrumarea medievistului H. Suchier.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Paul_Zarifopol#/media/Fi%C8%99ier:Paul_Zarifopol.gif

După obținerea doctoratului, Zarifopol s-a stabilit la Leipzig, unde a întreținut relații constante cu intelectuali români, precum Mihail Jora, Panait Cerna și Emil Panaitescu. În 1915, s-a întors în România, unde, din cauza dificultăților financiare, a locuit pe rând în Iași, Sinaia și București, până când, în 1928, s-a stabilit definitiv în capitală.Deși debutul său ca scriitor și publicist a fost relativ târziu, fiind mai preocupat de acumularea de cunoștințe decât de producția literară, în perioada 1928–1929 a devenit un contributor constant la diverse publicații, fiind determinat de nevoia materială. În același an, a publicat volumul „Despre stil”, în care aborda noile tendințe estetice ale tinerelor generații, opuse esteticii tradiționale. Tot în 1928, la inițiativa editurii Cultura Națională, a început o ediție critică completă a operelor sale. În perioada următoare, au apărut primele două volume semnate de Zarifopol: „Încercări de precizie literară” (1931) și „Artiști și idei literare române” (1930), restul lucrărilor fiind finalizate de Șerban Cioculescu.

În 1932, Zarifopol a fost premiat de Societatea Scriitorilor Români pentru edițiile sale critice, iar în 1934 a publicat „Pentru arta literară”, cel mai amplu și cuprinzător dintre lucrările sale, care include cele mai importante studii realizate de-a lungul carierei sale, printre care „Capricii dogmatice”, „Arta literară și simpla literatură” și „Sentimentalul Maupassant”. Deși a manifestat un interes profund pentru filozofie, Zarifopol a abordat această disciplină mai ales pentru a clarifica concepte legate de artă, în special de arta literară, însă nu a fost un estetician sistematic.

Bibliografie principală

Cărți de autor:

• Din registrul ideilor gingașe: pagini alese pentru a ține la curent pe tinerii cultivați și serioși (București, editura Cultura Națională, 1926)Despre stil (București, editura Adevărul, 1928)Artiști și idei literare române (București, editura Cultura Națională, 1930)Încercări de precizie literară (București, editura Cultura Națională, 1931)Pentru arta literară (București, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1934)Eseuri (București, editura Minerva, 1988) – Studiu introductiv și argument de Alexandru Săndulescu

• Marxism amuzant, ediție și prefață de Al. Săndulescu (editura Albatros, 1992)

• Constantin Trandafir, Paul Zarifopol (editura Minerva, București, 1981)

• Alexandru Dima, Gândirea românească în estetică (Sibiu, 1943; ediția a doua, editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003)

• Mircea Florian, „Paul Zarifopol și luciditatea ca destin”, Revista Fundațiilor Regale, nr. 1, 1935, p. 170

• Ion Biberi, „Avant propos”, Études sur la littérature contemporaine, Études Corymbe, 1937, p. 10
• Camil Petrescu, „Paul Zarifopol și spiritul critic”, Revista Fundațiilor Regale, nr. 5, 1935, p. 254

Articole în reviste de cultură:

• Eugen Simion, „Paul Zarifopol sau prestigiul rațiunii”, Gazeta literară, 27 mai și 5 iunie 1956

• Grigore Smeu, „Paul Zarifopol și exagerările estetizante”, Luceafărul, 13 aprilie 1963

Alexandru Săndulescu, „Studiu introductiv și argument”, în Paul Zarifopol, Eseuri

Alexandru Săndulescu, „Prefață”, în Paul Zarifopol, Marxism amuzant.

Sursa: https://romanian-philosophy.ro/encyclopedia/zarifopol-paul/