Current track

Title

Artist


Ludovic Wiest, violonist și compozitor austriac, naturalizat român

#Postat de on martie 25, 2026

Ludovic Wiest (născut Ludwig Wiest, 25 martie 1819, Viena – 19 ianuarie 1889, București) a fost un violonist și compozitor austriac, naturalizat român în 1863.

Sursa foto: AI Generated

Ludwig Wiest a studiat muzica la Conservatorul din Viena. În 1838, domnitorul Alexandru Ghica a solicitat Conservatorului de Muzică din Viena să recomande un compozitor și dirijor talentat pentru reorganizarea și conducerea orchestrei curții. Conservatorul l-a propus pe Ludwig Wiest, iar domnitorul l-a invitat să vină la București, încheind un contract pentru perioada 1838-1845. La finalizarea acestuia, Wiest s-a angajat ca prim-violonist la Opera Italiană (1844-1860), iar ulterior la Societatea Filarmonică Română (1868-1877). De asemenea, a activat și ca dirijor la Teatrul Național între 1860 și 1880.

Pe 17 decembrie 1851, din inițiativa sa și a lui Ioan Andrei Wachmann, a fost înființat temporar Conservatorul de Muzică din București. Acesta a fost reînființat în 1864, iar Wiest a devenit profesor de vioară la conservator, unde a predat până în 1889.

Pe 31 ianuarie 1858, Ludwig Wiest a susținut la București un ciclu de trei „concerte spirituale”, interpretând lucrări de Haydn, Mozart, Beethoven și Felix Mendelssohn Bartholdy.

De-a lungul a peste trei decenii, Wiest a fost unul dintre cei mai îndrăgiți capelmaistari din București, cântând vara pe terasele și în cafenelele din Parcul Cișmigiu sau la Hanul Manuc, iar iarna la cafeneaua Fialkowski sau pe diverse scene de concert.

A compus lucrări pentru dans și lucrări camerale și a avut doi fii: Ern. Wiest, care a devenit și el muzician, și Julius Wiest (Iuliu Wiest), pianist, compozitor și profesor la Conservatorul din București.

Bibliografie

  • Doru Popovici, Începuturile muzicii culte românești, Editura Tineretului, București, 1967.
  • Zeno Vancea, Creația muzicală românească. Sec. XIX-XX, Vol. 1, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1968.
  • Muzicieni români – lexicon, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1970.

Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *