Gheorghe Cârțan, ţăran român autodidact care a luptat pentru independența românilor din Transilvania

Gheorghe Cârțan, cunoscut și sub numele de Badea Cârțan (n. 24 ianuarie 1849, Cârțișoara, Sibiu, România – d. 7 august 1911, Sinaia, Prahova, România), a fost un ţăran român autodidact care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877, s-a înrolat voluntar în războiul de independență al României.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Badea_C%C3%A2r%C8%9Ban#/media/Fi%C8%99ier:Badea_Cartan.jpg

„Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan” din Cârțișoara, localitatea sa natală, deține obiecte care i-au aparținut. La Bistrița se află statuia sa, care reproduce omul și bățul/toiagul său faimos.

În 1864, a trecut ilegal cu turma peste munte, granița dintre Imperiul Austro-Ungar și România, pentru a vedea țara unde trăiau frații săi români, liberi de orice stăpânire străină.

La 23 mai 1867, și-a luat cele 40 de oi moștenite de la tatăl său și, cu ajutorul lui Ion Cotigă, un intelectual brașovean devenit cioban, a trecut cu turma în România. Cotigă l-a învățat puțină istorie a românilor și l-a ajutat să învețe să scrie și să citească, influențându-i profund devenirea.

Bustul lui Badea Cârțan din Parcul Astra, realizat de sculptorul sibian Kurtfritz Handel din bronz, înalt de 1,2 m, așezat pe un soclu de travertin.

Mormântul lui Gheorghe Cârțan în Sinaia

Badea Cârțan a rămas în istoria românilor ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, dedicându-și viața acestui scop. Într-o vreme când românii din Transilvania aparțineau Imperiului Austro-Ungar și nu se bucurau de drepturi, Badea Cârțan a folosit cartea ca armă. A adus din Vechiul Regat în Transilvania sute de cărți românești. La București, a cunoscut oameni de cultură de la care a învățat istoria românilor și ideea romanității poporului român.

Dorind să vadă mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârțan a plecat pe jos la Roma în ianuarie 1896. După 20 de zile de mers până la Viena și încă 23 de zile până la Roma, s-a dus mai întâi la Columna lui Traian.

„Cum era singur și al nimănui, cum se făcuse seară, s-a așezat pe trotuar și s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineața, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: un țăran din Carpați, un dac la picioarele Columnei lui Traian. Presa din Roma a scris în ziua următoare: „Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.” Badea Cârțan a făcut senzație la Roma, fiind invitat în mediile politice, culturale și jurnalistice din Italia, unde a fost primit cu simpatie și prietenie.

De-a lungul vieții, a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elveția, Egipt, Germania, Ierusalim și în multe locuri din România. Dacă alți călători celebri și-au dedicat viața expedițiilor pentru a descoperi noi teritorii sau pentru a se îmbogăți, Badea Cârțan a călătorit din dragoste pentru istoria poporului român. A fost cunoscut, îndrăgit și prețuit de politicieni, oameni de cultură și mediile patriotice din Vechiul Regat.

Badea Cârțan se întorcea la oi după fiecare aventură. Însă o altă idee nu-i dădea pace: voia să facă negoț cu cărți românești. Deși prima dată nu a primit autorizație, în 1895 a cerut din nou și a fost arestat.

În 1911, la 62 de ani, Badea Cârțan s-a stins din viață, fără a mai apuca să vadă ziua întregirii tuturor românilor. A fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, pe mormântul său fiind înscrise cuvintele: „G. (Gheorghe) Badea Cârțan Doarme Visând Întregirea Neamului Său”.