Jurnal FM 
„Mi se întâmplă să visez în română” – Amita Bhose
#Postat de Carmen Vintu on februarie 9, 2022
Amita Bhose, profesor, scriitor, traducător și cercetător, al cărei nume este legat de cel al lui Eminescu, asemeni Veronicăi Micle și Ion Creangă, este o personalitate unică în peisajul cultural românesc.
Sursa foto: https://youtu.be/sx-swFVvSu8
Născută la Calcutta pe 9 februarie 1933 , într-o familie cu o bogată activitate culturală și științifică și decedată pe 24 octombrie 1992 la București, Amita Bhose a fost un important eminescolog, prima traducătoare a lui Mihai Eminescu în Asia, în limba bengali; profesoară de bengali, sanscrită și civilizație indiană la Universitatea din București (1977-1991); traducătoare și scriitoare.
Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, spunea în 2001: „Imaginea regretatei Amita Bhose îmi este foarte vie în minte şi în suflet. Dar de câte ori o evoc, mi se strânge inima şi nu pot evita un sentiment de vinovăţie, nu pentru mine personal, ci pentru ţara noastră pe care ea a iubit-o poate mai mult decât mulţi români şi a slujit-o cu inteligenţa şi condeiul ei. Binecuvântată să-i fie amintirea!”
Amita Bhose absolvă Facultatea de Chimie, Fizică și Matematică a Universității din Calcutta în anul 1953. În 1959, împreună cu soțul său, inginer geolog, vine în România, înscriindu-se la un curs de limbă și literatură română, pentru doi ani. Poezia Ce te legeni codrule din Manualul de limba română avea să-i schimbe viața, căci avea să se îndrăgostească de opera eminesciană.
„Prima mea întâlnire cu poezia eminesciană mi-a produs o mare uimire. Descopeream o întreagă lume, în care Orientul se întâlneşte cu Occidentul, Europa se uneşte cu Asia, finitul se <dezmărgineşte> şi graniţele se şterg.
Poezia lui Eminescu în totalitatea ei – de la oda funebră La mormântul lui Aron Pumnul până la epitaful purificat al poetului, Mai am un singur dor – mi s-a dezvăluit astfel ca o melodie neîntreruptă, îngemănând toate hotarele timpului şi ale spaţiului. O asemenea experienţă am avut numai cu literatura indiană […] De atunci n-am mai putut să-l consider pe Mihai Eminescu doar un poet european. Pentru mine, Eminescu a fost şi este un kavi (poet-înţelept) indian, un gânditor care priveşte viaţa prin prisma filozofiei.”
Se reîntoarce în India unde debutează în presa indiană cu articolul Rabindranath în România. E începutul unui lung șir de articole, în bengali și engleză, despre cultura și literatura română, din care face și traduceri.
În 1965 absolvă Facultatea de Bengali-Engleză la Universitatea din Calcutta iar în 1971 se înscrie la doctorat cu o bursă din partea statului român, la Facultatea de Limbă și Literatură Română din cadrul Universitații București.
Din 1971 până la moartea sa va trăi în România, <țara pe care a iubit-o poate mai mult decât mulți dintre români și a slujit-o cu inteligența și cu condeiul ei> (Zoe Dumitrescu Bușulenga).
Lucrări în limba română
- Eminescu și India, Editura Junimea, Iași, 1978, p. 176. Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga (Lucrarea sa de doctorat Influența indiană asupra gândirii lui Eminescu, conducător științific Zoe Dumitrescu-Bușulenga, 1975)
- Proverbe si cugetari bengaleze, traducer din bengali, Editura Albatros, București, 1975
- Povestea prințului Sobur, culegere de basme indiene, traducere din bengali, Editura Ion Creangă, București, 1975
- Gramatica sanscrită mică, de Fr. Bopp, în calitate de colaborator al colectivului Eminescu, sub egida Muzeului Național al Literaturii Române, 1977
- Curs de limbă bengali la Universitatea București, 1977
- Scrisori rupte. O antologie de scrisori ale lui Rabindranath Tagore, Editura Univers, București, 1978
- Amita Bhose a redactat lucrări de sinteză; a tradus din bengali și sanscrită, iar unele din aceste traduceri au intrat in paginile unor cunoscute reviste culturale ale momentului, precum: Orizont, Ramuri, România literară, Convorbiri literare
- Dragostea încurcă, dragostea descurcă„, după piesa lui Rabindranath Tagore „Ses reksa„, scrisă in bengali, 1981
- Dicționarul bengali-român, de circa 15.000 cuvinte, Tipografia Universității București, 1985
- Manualul de limba bengali, Tipografia Universității București, 1988, Editura Cununi de stele, 2014
Manualul de limba sanscrită, trei volume, Editura Cununi de stele
- Căruța de lut (Mrcchakatikam), de Sudraka (sec. II î.e.n.), una dintre cele mai reprezentative piese sanscrite. E prima traducere a piesei respective în română și prima traducere a unei piese din limba sanscrită în limba română, Editura Cununi de stele, 2015
- Radha si Krisna, de Chandidas, unul dintre cele mai frumoase și mai sensibile poeme de dragoste din literatura bengali, traducere din bengali, Editura Cununi de stele, 2009
- Natyasastra – tratat de artă dramatică, traducere din sanscrită, împreună cu Constantin Făgețan, Editura Cununi de stele, 2016
- Soarele din prima zi, poezii de R. Tagore, traducere din bengali, Editura Cununi de stele, 2011
- Amintiri, de R. Tagore, traducere din bengali, Editura Cununi de stele, 2015
- Cântecele dimineții, de R. Tagore, traducere din bengali, Editura Cununi de stele, 2015
- Inspirația lui Valmiki, piesă de teatru, de R. Tagore, traducere din bengali, Editura Cununi de stele, 2015
- Sergiu Al-George văzut de noi, indienii, Editura Cununi de stele
- De la Durga puja la lumea lui Kalidasa, emisiuni radiofonice, Editura Cununi de stele
- Dicționar de verbe sanscrit-român, Editura Cununi de stele
- Eminescu și limba sanscrită, Editura Cununi de stele
- Eminescu și Tagore, Editura Cununi de stele
- Cosmologia lui Eminescu, Editura Cununi de stele
- Proza literară a lui Eminescu și gândirea indiană, Editura Cununi de stele
- Maree indiană. Interferențe culturale indo-române, Editura Cununi de stele
- Dhammapada. Temelia legii. Învățăturile lui Buddha.
