Vasile Alecsandri, poet şi dramaturg, membru fondator al Academiei Române, om politic, diplomat

Vasile Alecsandri (n. 21 iulie S.N. 2 august 1821, undeva în ținutul Bacăului, Moldova — d. 22 august S.N. 3 septembrie 1890, Mircești, județul Roman, România) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

În 1834, împreună cu alți tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domn, Alexandru Ioan Cuza și pictorul Ion Negulici, a fost trimis la studii la Paris, urmând cursurile Facultății de Inginerie, pe care nu a terminat-o. În 1838 i-au apărut primele încercări literare, în limba franceză: Zunarilla, Marie, Les brigands, Le petit rameau, Serata. În 1840, împreună cu Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iași; și-a început activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese.

Opera sa dramatică însumează circa 2000 de pagini; au constituit baza solidă pe care s-a dezvoltat dramaturgia românească în principalele sale direcții tehnice: comedia străină și drama istorică. A debutat cu Farmazonul din Hârlău și Cinovnicul și modista, ambele adaptate după piese străine. A scris apoi: Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă, Chirița în provincie, Chirița în balon.

Cucoana Chirița (1986)

În 1842 a făcut o importantă călătorie în munții Moldovei, în urma căreia a descoperit valoarea artistică a poeziei populare; a scris primele poezii în limba română pe care le va grupa mai târziu în ciclul Doine și care sunt foarte strâns legate de modelul popular din care au luat naștere.

Împreună cu Mihail Kogălniceanu și Ion Ghica, a scos săptămânalul Propășirea, în care a publicat versuri care au fost incluse în ciclul Doine și lăcrimioare. A scris poezie: Pasteluri, Poezii populare. Balade (Cântice bătrânești), Doine și lăcrămioare; proze: Istoria unui galben, Un salon din Iași, Românii și poezia lor, O primblare la munți, Un episod din anul 1848, Dridri, Vasile Porojan.

Vasile Alecsandri – Mioriţa Recită Delia Eliad

A redactat, împreună cu Kogălniceanu și C. Negri Dorințele partidei naționale din Moldova, principalul manifest al revoluționarilor moldoveni. După înfrângerea mișcării pașoptiste, a fost exilat; după ce a călătorit prin Austria și Germania s-a stabilit la Paris pentru câțiva ani. În 1854, a apărut sub conducerea sa România literară, revistă la care au colaborat moldovenii C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, Al. Russo, dar și muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu.

În 1859 a fost numit de domnitorul Al.I. Cuza ministru al afacerilor externe; a fost trimis în Franța, Anglia și Piemont pentru a pleda în scopul recunoașterii Unirii. În 1863 a luat naștere la Iași societatea Junimea, al cărei membru onorific a fost până la sfârșitul vieții.

Mai multe aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri