9 Mai- Semnificații istorice

Mi-e dor să mai stau pe genunchii bunicului, să-i ascult poveștile auzite de dânsul, de la moși și strămoși. De curcanii și vultanii care au învins turcul la Plevna, de vânătorii de munte care au supus muscalul în Stepa Calmucă. Dar bunicul nu mai este și nici oameni ca el nu prea mai găsești astăzi, măcar să omagieze acele vremuri care ne-au adus glorie. Astăzi, domină interesul de partid, prietenia pe bani. Astăzi cei din administrația municipiului lasă burgul dezgolit și pleacă în numele culorii roșii, uitând că eroii ar fi avut nevoie de o lumânare și o floare, de o rugă. S-au dus toate, prieteni ! Românii își serbează eroii, restrâns, prin școli, prin cămine culturale, așa cum odinioară creștinii vânați, se ascundeau rugându-se prin catacombe. Veni-va vremea când nu vom mai avea voie să vorbim de înaintașii noștri, veni-va timpul când a rosti că ești creștin este sinonim cu a spune că ești înapoiat.

• 9 mai 1877

La 9  mai  1877, sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor proclamă Independenţa de Stat a României. Romania si-a proclamat independenta fata de Turcia. Hotararea a fost adoptata in sesiunea extraordinara a Adunarii Deputatilor, iar in urmatoarea zi, 10 mai senatul a votat „Legea independentei”. Aceasta a fost promulgata imediat de catre regele Carol I.  Guvernul român a hotărât încetarea plății tributului de 914.000 lei, suma fiind direcționată către bugetul apărării. Tot cu această ocazie a fost instituit ordinul național Steaua României cu 5 clase, care trebuia să fie acordat tururor cetățenilor care se distingeu pe timp de pace sau război. Dacă puterile europene au primit cu rezervă Proclamația de Independență (Franța) sau chiar ostilitate (Imperiul Otoman și Regatul Unit), opinia publică internațională a fost favorabilă luptei poporului român. O contributie importanta la evenimentul istoric au avut-o politicienii vremii, indeosebi ministrul de externe Mihail Kogalniceanu. care a rostit celebrul discurs din care redam:

„În stare de rezbel cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare….Ce-am fost înainte de declararea rezbelului? Fost-am noi dependenţi către turci? Fost-am noi provincie turcească? Avut-am noi pe sultan ca suzeran? Străinii au zis acestea; noi nu am zis-o niciodată. Aşadar, domnilor deputaţi, nu am nici cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa Reprezentanţei Naţionale că noi sîntem o naţiune liberă şi independentă .”

Tratatul de la Berlin din iunie 1878, a fost tratatul internațional care a pus capăt Războiului Ruso – Turc din anii 1877 – 1878. El avea menirea de a revizui prevederile păcii de la San Stefano și a reduce astfel influența obținută prin aceasta de Imperiul Rus în Balcani. Prin acest tratat semnat în urma Conferinței de la Berlin s-a recunoscut de jure independența României, Serbiei și Muntenegrului. Cele 7 puteri europene participante au fost: Germania, Marea Britanie, Austro-Ungaria, Franța, Imperiul Otoman, Italia și Rusia, iar cel care a dat dovadă de abilitate diplomatică deosebită și care a influențat decisiv luarea hotărârilor a fost cancelarul german Otto von Bismarck. – Sursa :File de Istorie

• 9 mai 1945

În data de 9 mai 1945, la cartierul general sovietic din Berlin se semna actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, act care a marcat sfârşitul celui de–al doilea război mondial pe teatrul european de război, considerat a fi cel mai mare şi mai ucigător război neîntrerupt din istoria omenirii. Al Doilea Război Mondial a provocat moartea directă sau indirectă a peste 70 de milioane de oameni, aproximativ 3% din populaţia mondială de la acea vreme, alte zeci sau sute de milioane de oameni fiind răniţi sau rămânând infirmi. Cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august), armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.

În vara anului 1944, Armata Roşie a lansat o puternică ofensivă generală împotriva armatelor germane. La 23 august, România s-a alăturat Naţiunilor Unite, provocând o breşă masivă în sistemul defensiv german. Militarii români alături de cei sovietici au depăşit rapid aliniamentul Munţilor Carpaţi, începând acţiunile de eliberare a nord-estului României, Ungariei, Austriei, Cehoslovaciei etc. La 25 octombrie 1944, tot teritoriul României era complet eliberat de sub ocupaţia fascistă. Ca urmare a acestei ofensive, Germania şi-a retras tot dispozitivul militar din Balcani. Tot în 1944, Aliaţii au obţinut controlul asupra spaţiului aerian al Europei, Germania fiind supusă unei ample campanii de bombardament. Pe frontul din Pacific, Statele Unite au recucerit arhipelagul Filipinelor şi o serie de puncte strategice. În Est, sovieticii au declanşat, la începutul anului 1945, o puternică ofensivă pe toată linia frontului, atingând frontierele Germaniei. Pe Frontul de Vest, după eşecul ofensivei germane din Ardeni, din decembrie 1944, Aliaţii au lansat o vastă ofensivă, pătrunzând pe teritoriul german. Armatele sovietice şi cele anglo-americane s-au întâlnit pe Elba în primăvară, Berlinul fiind înconjurat de Armata Roşie. În primele zile din mai, trupele germane au capitulat. Sursa : AGERPRES

• 9 mai 1950

Declaraţia rostită la 9 mai 1950 de Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, a rămas înscrisă în istoria construcţiei europene drept „declaraţia Schuman”. Textul prevedea crearea unei Comunităţi a cărbunelui şi oţelului, ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), înfiinţată de Franţa, Germania, Italia, Ţările de Jos, Belgia şi Luxembourg, a fost prima dintr-o serie de instituţii europene supranaţionale care au stat la baza Uniunii Europene de astăzi.

Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România. Uniunea Europeană are în prezent 27 de state membre. Sursa : Europa.eu

Nu știu ce simte fiecare dar eu mă rog să avem pe viitor conducători care să țină la identitatea neamului, la pecetea noastră. Noi am fost în Europa dintotdeauna și noi, adică străbunii noștri s-au făcut zid, în fața păgânilor pentru ca Europa de astăzi, să se dezvolte.

Iulian Iustin Melinte, Rădăuți