8 noiembrie. Ziua internaţională a radiologiei

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Wilhelm_Conrad_R%C3%B6ntgen#/media/Fi%C8%99ier:Roentgen2.jpg

Omul a cărui descoperire salvează milioane de oameni

Foto: Wikipedia

Până acum mai bine de un secol, medicina n-avea niciun mijloc de investigare nedistructivă în interiorul corpului nostru, iar descoperirea razelor X de catre Wilhelm Conrad Röntgen, in ziua de 8 noiembrie 1985, a fost o simplă întâmplare.

În seara acelei zile, profesorul Röntgen de la Universitatea din Wurzburg, Germania, experimentând în laboratorul său efectele descărcărilor electrice de mare intensitate prin tuburi de sticlă cu gaz la presiuni foarte scăzute, a observat existența unor raze, încă necunoscute, care penetrează unele corpuri opace, fără să se reflecte, amintește Infoniac.

A fost suficientă constatarea ulterioară că placa fotografică este sensibilă la radiere pentru ca să realizeze prima radioagrafie din lume: cea reprezentând mâna soției sale, Anna Röntgen, pe care se afla și un inel.

Razele pătrundeau prin cele mai multe elemente constitutive ale corpului, dar se reflectau de suprafața osoasă sau de cea a inelului. Din acel moment, Röntgen si-a petrecut întreaga viață în laborator, studiind fenomenul descoperit de el.

Întrucât respectivele radiații erau ceva încă necunoscut, însuși descoperitorul lor le-a numit atunci „Raze X”, denumire rămasă consacrată, deși ulterior au fost numite raze Röntgen.

Mai tarziu, Max von Laue a demonstrat că aceste raze sunt de natură electromegnetică, precum lumina, de care diferă numai ca frecvență. Röntgen era conștient de faptul că razele descoperite de el pot fi dăunătoare corpului uman. A căutat să se protejeze, descoperind tot el scutul de plumb, pe care l-a folosit totdeauna în munca de laborator.

Cu toate acestea, moartea lui survenită la varsta de 77 ani, in ziua de 10 februarie 1923, s-a datorat unui cancer de colon. Dupa opinia specialiștilor, boala nu s-a datorat însă lucrului cu raze X.

Lângă casa în care s-a născut Röntgen la 27 martie 1945, în localitatea germană Remscheid, a fost ridicat ulterior un muzeu, vizitabil și astăzi. 
Wilhelm Röntgen s-a bucurat de o glorie rareori cunoscută de altcineva. A fost distins cu nenumarate titluri științifice, premii și medalii, iar în anul 1901, i s-a acordat premiul Nobel.

În ciuda faimei sale universale, Röntgen a ramas toata viața sa un om modest și chiar umil. N-a fost tentat niciodata de lux și de un trai prea confortabil, pe care mijloacele materiale i l-ar fi permis cu prisosință.

Plăcerea sa era să petreacă vacanțele împreună cu prietenii prin drumeții în Alpii Bavarezi, în mijlocul naturii, intrând adesea în contact cu oameni și grupuri care nici nu știau măcar ce mare personalitate au în față. Îi plăcea să se comporte cu oamenii de rând, ca un om de rând. Röntgen era conștient de faptul că razele descoperite de el pot fi dăunătoare corpului uman. A căutat să se protejeze, descoperind tot el scutul de plumb, pe care l-a folosit totdeauna în munca de laborator.