Jurnal FM 
„Lume, lume, soro lume…”
Alegeri în Franța… Or fi jocurile făcute? Rien ne va plus?
de Nicolae Uszkai, Brașov
#Postat de Carmen Vintu on aprilie 21, 2022
Motto: „Oamenii vor prefera întotdeauna o minciună simplă, în loc de un adevăr complicat, căci minciuna are un avantaj imbatabil: adevărul trebuie să spună tot ce s-a întâmplat, pe când minciuna trebuie să fie doar ușor de crezut.” – Fredrik Backman, scriitor suedez
Stimați privitori, cititori și ascultători, sub denumirea generică „Lume, lume, soro lume...”, ne întâlnim, din nou, și în această zi de joi, ca în fiecare săptămână, pe acest „bulevard virtual”, continuând cu câteva gânduri referitoare la „trendurile” politicii „din afară”, cu referire specifică și la influența acestora asupra României. Joia trecută, am spus câte ceva despre frații noștri din cealaltă țară românească, adică din Republica Moldova, mai concret despre cum cred eu că este perceput actualul „cutremur geopolitic” în stânga Prutului. Dacă doriți a reciti cele zise de mine atunci, vă recomand linkul următor: „Lume, lume, soro lume…” Câteva gânduri despre cea de-a doua țară românească de Nicolae Uszkai, Brașov – Jurnal FM
A combination picture shows portraits of the two candidates running for the second round in the 2022 French presidential election, Marine Le Pen, leader of French far-right National Rally (Rassemblement National) party, and French President Emmanuel Macron, candidate for his re-election. Pictures taken February 5, 2022 (L) and April 2, 2022. REUTERS/Sarah Meyssonnier
Astăzi, mă voi opri un pic pe malurile Senei, unde voi poposi pentru a spune câte ceva despre turul al doilea al alegerilor prezidențiale franceze, cele în care se vor înfrunta musiu’ Emmanuel Macron, prezidentul francez în exercițiu și madam Marine Le Pen, reprezentant[ a extremei drepte, cei doi rămași în cursa pentru Palatul Elysée, după ce multe frământări au avut și au, în continuare, loc, pe scena politică franceză. Nici preşedintele în exerciţiu Emmanuel Macron şi nici candidata populistă de dreapta Marine Le Pen nu au întrunit în primul tur al alegerilor prezidenţiale majoritatea absolută, adică cea necesară și legală pentru a putea fi declarați câștigători. În concluzie, cursa pentru Palatul Élysée continuă. În primul tur de scrutin, preşedintele Emmanuel Macron şi „populisto-suveranista” de dreapta Marine Le Pen au obţinut cele mai multe voturi dintre cei doisprezece candidaţi care au intrat în cursa pentru Palatul Élysée. Potrivit rezultatelor date publicităţii după închiderea secţiilor de vot, Macron a întrunit 28,5 la sută din voturi, iar Le Pen 23,6 procente, restul fiind alocate celorlalți candidați. Pentru că niciunul nu a reuşit să obţină majoritatea absolută de voturi, cei doi se vor confrunta, din nou, într-un al doilea tur de scrutin peste câteva zile, adică duminică, pe 24 aprilie. Duminică seara, după ce ne vom sărbători Paștile în familie, o să aruncăm un ochi și pe rezultatele preliminare ale votului francezilor. Campania electorală din Franța a fost influențată firesc mai întâi de pandemia de coronavirus și a fost pusă-n corzi în ultimele luni de criza ruso-ucraineană și în ultimele săptămâni de războiul efectiv din Ucraina. Preşedintele în exerciţiu Emmanuel Macron, din formațiunea politică La République en Marche, în vârstă de 44 de ani, a reuşit să se poziţioneze relativ bine în sondaje în ciuda unor „tangaje” nu prea favorabile induse de protestele constante, puternice și violente ale „vestelor galbene” şi de cele ale anti-vacciniştilor în ultimii doi ani.
French President and liberal party La Republique en Marche (LREM) candidate for re-election Emmanuel Macron (L) greets supporters during a one day visit of Hauts-de-France, at the city hall in Denain, northern France, on April 11, 2022. – French President Emmanuel Macron and his rival French far-right party Rassemblement National (RN) presidential candidate have kicked off a final fortnight of bruising campaigning for the French presidency in a run-off that polls predict risks being tight. (Photo by Ludovic MARIN / AFP)
Emmanuel Macron şi-a anunţat candidatura la actualul scrutin relativ târziu şi a refuzat constant să participe la o dezbatere electorală alături de ceilalţi candidaţi. Oare unde am mai văzut noi o atitudine similară? În fine, să rămânem pe malurile Senei…În criza ucraineană, neica Macron s-a afişat drept mediator, plecând de la premisa că Franţa deţine în prezent şi preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene. Ce-i drept, și-a cam arogat ca o prezumată consecință din președinția UE acest rol, luat de valul propriei campanii electorale, fără să i-l acorde nimeni, nici măcar „țarul” muscălesc Volodea Putin! (glumesc amar, desigur, în referirea la Putin). În această perioadă, pe de altă parte, principala sa contracandidată „madam” Marine Le Pen, în vârstă de 53 de ani, şi-a continuat turneul printr-o Franță parcă mai divizată politic decât oricând, în scopul firesc de a trage un număr cât mai mare de votanți de partea sa.
Pentru „a da bine” la electoratul său, faţă de precedentele alegeri prezidenţiale, Le Pen s-a „afișat” un piculeț mai moderată-n afirmații și discurs, cu mai puține referiri la „prietenia” sa cu nenea Volodea, chit că programul ei electoral radical a rămas fundamental neschimbat. Există diverse voci care speculează că Marine Le Pen ar fi avut „niște bucurii” de ceva sponsorizări mai acoperite cu miros de petrol și gaz rusesc…În bunul stil de la Kremlin de a încerca să dividă cât mai mult politica vest-europeană în „smintiți și în mișei”! Ar putea surveni, în acest context, apropo de rolul articolelor mele cu tematica „lume lume…”, întrebarea firească: cu ce anume ar putea influența viitorul președinte francez soarta României? Păi, în condițiile în care Franța este unul dintre „motoarele” UE, secondând faptic „motorul” numit Germania, e normal ca administrația girată de următorul președinte francez să aibă un rol important în folosirea „diapazonului” european pentru a da tonul viitorului UE. Mai ales acum, când vocea lui tanti Angela Merkel a tăcut, politic vorbind, iar domnul Scholz pare un neamț de treabă, pus pe treabă, pentru nemți și apoi și pentru alții, dar mai puțin vocal precum predecesoarea sa „cancelăriță”. Și pentru că trăim într-o lume interconectată, internaționalizată, globalizată, unde sisteme întregi (societăți, culturi, popoare, economii etc) depind unele de altele într-o relaționare care nu poate fi eludată, oricâtă cerneală sau furie mânios-revoluționară ar curge pe „bulevardele” virtuale ale Social Media ori a mass media normale! Și pentru simplul fapt că „teoria haosului” ne spune extrem de clar asta! Ce este teoria haosului? Pe scurt, „teoria haosului sau teoria sistemelor complexe descrie comportamentul anumitor sisteme dinamice neliniare, care prezintă fenomenul de instabilitate numit sensibilitate faţă de condiţiile iniţiale, motiv pentru care comportamentul lor pe termen relativ lung este imprevizibil, adică aparent haotic.” Știu că sună complicat, dar nu este deloc! Teoria haosului a fost formulată de către matematicianul Edward Lorenz în 1960. Savantul spunea că „un fenomen care pare a se desfăşura la întâmplare, are de fapt un element de regularitate ce ar putea fi descris matematic”. Mai pe scurt, există o ordine ascunsă în orice evoluţie aparent haotică a oricărui sistem dinamic complex. Numele vine de la faptul că în sistemele descrise de aceasta există o dezordine aparentă. Teoria haosului este un domeniu de studiu în matematică, fizică, economie şi filozofie şi se ocupă cu studierea comportamentului sistemelor dinamice care sunt foarte sensibile faţă de condiţiile iniţiale.
Această sensibilitate mai este numită şi „efectul fluturelui.” În teoria haosului, „efectul fluturelui” este sensibilitatea dependenţei faţă de condiţiile iniţiale, în care o mică schimbare într-un loc dintr-un sistem neliniar determinist poate duce la diferenţe mari într-o stare târzie. Numele efectului, inventat de Edward Lorenz, este derivat din exemplul teoretic de formare a unui uragan prin Atlantic, care este condiţionat de faptul dacă un fluture îndepărtat, undeva prin Australia, a bătut sau nu din aripi în urmă cu mai multe săptămâni. Cu alte cuvinte, „mişcarea aripilor unui fluture azi poate produce o mică schimbare a atmosferei”. Așa că, chiar dacă am divagat un pic și am lungit un pic explicația teoriei lui Lorenz, cine vrea să înțeleagă, va înțelege de ce am făcut asta. Deşi „efectul fluturelui” poate părea a fi un comportament puţin probabil, acesta este expus prin sisteme foarte simple. De exemplu, o minge plasată pe vârful unui munte, deal ori colină poate coborî la vale în orice direcţie în funcţie de, printre altele, mici diferenţe ale poziţiei sale iniţiale. Aici suntem acum, pe malurile Senei, în postura de a vedea în ce parte o ia mingea…În funcție de câte ori și cu ce putere a bătut micul „papillon” (fluture) din aripioare…
În ultimele săptămâni, campania electorală din Franța a fost focalizată pe varii dezbateri privind puterea de cumpărare a francezilor şi a strategiilor de combatere a creşterii preţurilor, inflației și altor daravele cu iz economic cu atingere la buzunarul omului de rând. Potrivit unui sondaj al institutului de sondaje IPSOS, efectuat în weekendul precedent, puterea de cumpărare a reprezentat principala temă electorală pentru 58 de procente dintre francezi. Doamna Le Pen, populistă cunoscută, le-a promis oamenilor că va reduce ea masiv TVA-ul pentru carburanți. Către finalul campaniei electorale, neica Macron s-a orientat şi el asupra subiectului care atinge buzunarele cetățenilor și care-i arde, de fapt „la lingurică” şi a promis și el, cam cu jumătate de gură, măsuri în avantajul consumatorilor confruntaţi cu preţurile crescute la energie şi carburanți. Duminică, pe 24 aprilie, până la urmă, se va decide cui îi încredinţează francezii mandatul prezidenţial pentru următorii cinci ani. Având în vedere că peste jumătate (52,5%) din votul primului tur a fost acumulat de candidați care și-au exprimat simpatiile față de Kremlin în trecut (Marine Le Pen, Éric Zemmour și Jean-Luc Mélenchon), războiul din Ucraina a schimbat întreg peisajul politic și electoral din Franța, re-orientând prioritățile votanților. Duminica aceasta care vine, bătălia din turul doi se va da, cum spuneam, între Macron și Le Pen, doi candidați care nu sunt doar extrem de diferiți, dar care au viziuni contradictorii cu privire la cum ar trebui să arate securitatea europeană și relația cu Rusia.
Ukraine President Volodymyr Zelenskyy (R) greets visiting France President Emmanuel Macron in Kyiv for talks on Tuesday Feb 8, 2022, seeking a breakthrough in the East-West deadlock over Ukraine – Russian tensions. Macron has met Russian President Vladimir Putin in Moscow before making his visit to Ukraine.
Working visit of Emmanuel Macron to Ukraine, Kyiv – 08 Feb 2022,Image: 660864306, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia
Într-o campanie fundamental influențată de război, Macron a avut, firește, de câștigat pentru că s-a poziționat ca fiind un lider pe timp de război în Europa, dar popularitatea nu l-a proiectat prea mult pânâ la primul tur, el scăzând în sondaje în ultimele săptămâni dinaintea votului efectiv. Acum, Emmanuel Macron se confruntă iarăși cu Marine Le Pen într-o cursă strânsă, în care, spre deosebire de primul tur, Ucraina nu prea mai face obiectul agendei electorale interne. Plecând de la poziționarea sa populistă și de amică a lui Putin, Marine Le Pen are tot interesul să distragă atenția electoratului de la război și să zică multe și (ne)vrute despre bani, inflație, scăderea puterii de cumpărare și a economiei, cam pe ceea ce a marjat și până acum. În februarie, cu puțin timp înainte ca Rusia să invadeze Ucraina și când restul candidaților francezi se atacau reciproc la televizor, Macron se ducea la biroul lui Putin, stând la „măsuța” aceea lungă și umilitoare, în opinia mea, pentru a face o ultimă încercare de a preveni un război. Sau, cel puțin, să lase impresia aceasta…
Image: 660831271, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia
În perioada de dinaintea invaziei, președintele francez avea convorbiri telefonice constante cu președintele rus, care durau ore în șir, zice-se, iar Macron e văzut ca fiind principalul interlocutor al lui Putin, ca o punte între Vest și Maica Rusia. În anumite privințe, simplul fapt că Macron candidează din postura de de președinte în exercițiu, care are deja o reputație consolidată și o agendă în spate, l-a ajutat, firește. Acesta n-a fost nevoit să se facă remarcat, să dea din coate ca un necunoscut și să-și dedice timpul doar campaniei electorale, ca în cazul altor candidați, pentru că a avut la dispoziție atât șefia Palatului Élysée, cât și pe cea a președinției Uniunii Europene. Pentru mulți francezi, Le Pen nu mai e un nume care să fie văzut neapărat cu dispreț. Acum, duminica aceasta, se pare că Macron va avea cea mai grea luptă politică din cariera sa pentru a o ține departe de palatul Élysée. Sondajele îl indică, în continuare, pe Macron pe primul loc pentru turul doi din data de 24 aprilie. Comparativ cu turul doi din 2017, când Macron a învins-o pe Le Pen cu o marjă de peste 30%, turul doi de duminică este preconizat să fie unul cu mult mai strâns. E un pronostic care a creat îngrijorare și în rândul liderilor din Europa. După un început de lună în care doi simpatizanți recunoscuți ai lui Puțin au fost realeși, adică în Ungaria și în Serbia, o victorie a radicalilor în Franța ar presupune o zguduire geopolitică care ar pune-o pe picior de egalitate cu Brexit-ul.
O victorie pentru Le Pen în turul doi ar presupune prima președinție de extremă dreapta din istoria Franței și o cotitură radicală în politica europeană. Un asemenea rezultat l-ar „mătura” de la Palatul Élysée pe cel mai pregnant susținător al politicii de cooperare UE, înlocuindu-l cu o candidată ultra-cunoscută pentru retorica sa anti-euroatlantică. Aceasta petrecându-se, dacă s-ar întâmpla, în timpul celei mai grave crize de securitate cu care s-a confruntat Europa în ultimele decenii, pe timpul acestui „cutremur geopolitic” pe care-l parcurgem azi, cutremur care se „pupă” cu „cutremurul” economic, politic și social lăsate în urmă de parcurgerea celor doi ani de pandemia de Covid-19. De la turul întâi, până duminică, „elefantul din cameră” este reprezentat de „țarul” muscălesc în ecuația alegerilor franțuzești. Alegerea lui Le Pen, dacă s-ar întâmpla, precedată de victoria lui Viktor Orbán bacsi din Ungaria, i-ar aduce lui taica Volodea un „trofeu” european deosebit, aproape similar unei victorii în campania sa militară din estul Ucrainei. Dacă s-ar întâmpla asta, atunci visul său „șoptit în barba” străbunilor săi țari, acela de a destabiliza Europa și de a o pune la picioarele sale cu orice preț, ar deveni realitate. Și n-ar fi deloc bine pentru Europa!
MOSCOW, RUSSIA – MARCH 24, 2017: A candidate in the 2017 French presidential election, France’s National Front President Marine Le Pen (L) and Russia’s President Vladimir Putin shake hands during a meeting. Mikhail Klimentyev/Russian Presidential Press and Information Office/TASS,Image: 326395479, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: Profimedia
În contextul expus anterior, cred că electoratul francez trebuie să-și asume responsabilitatea în turul doi: Franța nu poate fi Ungaria, pentru multe motive care nu e cazul să le mai înșirăm acum. Un astfel de „experiment” cred că nu e cazul să intre în „laboratorul” politicii europene, pentru că s-ar putea să ne „frigem” prea mulți cu rezultatul acestui experiment…Conform „efectului fluturelui” despre care ziceam anterior! Este demnă de menționat, adiacent, remarca celor de la publicația poloneză „Rzeczpospolita”, citată de Eurotopics, „chiar dacă Macron iese învingător, Franța va trebui să se confrunte cu întrebări dificile. Președintele însuși a spus la începutul mandatului că Le Pen va ajunge la putere „în cinci sau zece ani” dacă el nu va reuși să transforme profund țara. Pericolul încă există: în 2027, liderul extremei drepte încă nu va împlini 60 de ani”. Ca să „audiatur et altera pars” și ungurii intră-n peisajul electoral francez! Cel puțin așa zic ei…Adicătelea, site-ul maghiar „Válasz Online”, controlat de guvernul lui Viktor bacsi, firește, citat de „Courrier International”, crede că „o victorie a Marinei Le Pen ar reprezenta pentru prima dată o dovadă a influenței Ungariei asupra politicii unui stat vest-european”. Și spune, cu subiect și predicat de ce! Adică, datorită „împrumutului de campanie de 10,6 milioane de euro” acordat către Le Pen și formațiunii sale de banca maghiară MKB, proprietatea miliardarului ungur Lorincz Meszaros, prieten cu Orbán. Publicația respectivă mai subliniază că, dacă se va întâmpla, o victorie a lui Emmanuel Macron „ar oferi un nou impuls procedurilor care vizează suspendarea plății fondurilor europene către guvernul ungar, în timp ce alianța Budapesta-Varșovia se fracturează” din cauza războiului din Ucraina. O să vedem duminică seara, în turul doi, dacă Viktor Orbán, „cumpărătorul rețelei Le Pen, a tras cu adevărat biletul câștigător la loterie”. Își arogă cam multe Viktor bacsi, precum cățelul dornic și el să participe la adunarea dulăilor! Părerea mea!
Înspre finalul zicerilor mele de pe aici de la „Lume, lume…” nu pot să nu menționez că Macron îi „trage la gioale” madamei contracandidate cu „coropția” care – ce să vezi? – există și pe malurile Senei! Adică OLAF-ul, organismul antifraudă al UE, o acuză pe Marine Le Pen de delapidare. Zice-se că lidera formațiunii Rassemblement National și alții ar fi folosit în mod abuziv aproximativ 620.000 de euro în timp ce erau în Parlamentul European. Și tărășenia e pusă pe tapet taman acușica, în prag de tur doi! De, în dragoste, război și politică totul ar fi permis, cică! OLAF a acuzat-o pe Marine Le Pen și pe alți câțiva dintre membrii partidului său, inclusiv pe tatăl ei, că au deturnat acei bani. Site-ul francez de investigații „Mediapart”, a publicat o secțiune a noului raport 116 în care se susține că deputații au folosit abuziv fondurile UE în scopuri naționale ale partidelor. Potrivit raportului, Marine Le Pen ar fi deturnat personal în jur de 137.000 de euro din bani publici în perioada în care a fost europarlamentară, între 2004 şi 2017. În fapt, din iunie 2017, Marine Le Pen este urmărită penal şi în ancheta desfăşurată la Paris pentru suspiciuni privind locuri de muncă fictive pentru asistenţi ai partidului în Parlamentul European. Marine Le Pen este acuzată pentru „deturnare de fonduri publice” şi „complicitate” la această infracţiune în cadrul anchetei franceze. Acuzațiile au fost „puse pe tapet” public, din nou, fix cu o săptămână înainte de al doilea tur al alegerilor… Un procedeu machiavelic, dar care s-ar putea să funcționeze pentru Emmanuel! Ca să citez presa franceză, toate cele paisprezece sondaje de opinie realizate imediat după primul tur de scrutin l-au dat în frunte pe Macron cu un scor de 53,4%, față de 46,6% pentru Le Pen. „Bomba” cu deturnările de fonduri s-ar putea să-i mai aducă niște procente! Dar chestiunea esențială este până la urmă participarea efectivă la vot la doilea tur de scrutin și disponibilitatea electoratului indecis de a alege între ceea ce percepe în mod clar între două rele. Parc-am fi pe malurile Dâmboviței! Ce va fi duminică? Om trăi și om vedea!
Și în încheierea rândurilor de astăzi, voi repeta, din nou, ca în fiecare săptămână, până la finalul „flăcărilor din ograda vecină”, că, dintre toate relele acestui conflict, unul iese, de departe, în evidență, și anume faptul că mor mulți oameni nevinovați acolo în Ucraina, precum și acela că sunt distruse sute de mii ori milioane de destine, laolaltă cu casele, străzile, orașele și viețile multor oameni. Solidaritatea trebuie să fie cea care ne unește, să ne sprijinim unii pe alții și să-i ajutăm pe cei în suferință! Dumnezeu să ne ocrotească! Pe toți! Inclusiv pe ruși! Ne revedem, stimați amici, la aceeași dată, săptămâna viitoare! Până atunci, să vă fie bine!
Gânduri bune tuturor!
Al dumneavoastră,
Nicolae Uszkai
Surse,surse foto și lecturi suplimentare despre subiect le puteți găsi aici:
https://www.rfi.ro/presa-internationala-144430-alegeri-vazute-afara-franta-miza-enorma-occident
https://www.agerpres.ro/politica-externa/2022/04/10/update-franta-alegeri-emmanuel-macron-si-marine-le-pen-se-califica-in-turul-al-doilea-al-prezidentialelor-estimari–900428
Timpul prezent – Matei Vișniec despre alegerile din Franța. Șansa și neșansele lui Emmanuel Macron
Efectul războiului din Ucraina asupra alegerilor prezidențiale din Franța
https://www.mediafax.ro/stirile-zilei/ion-cristoiu-alegerile-din-franta-sunt-cruciale-si-pentru-europa-si-chiar-pentru-evitarea-unui-al-treilea-razboi-mondial-20750837
https://www.capital.ro/marine-le-pen-acuzata-de-deturnare-masiva-de-fonduri-europene-parchetul-de-la-paris-a-primit-dosarul.html
https://newsweek.ro/international/marine-le-pen-acuzata-de-olaf-de-deturnare-de-fonduri
