Current track

Title

Artist


1940 – anul tragediei naționale (IV)

#Postat de on septembrie 5, 2023

10 minute de istorie cu Daniel Dojan
5 septembrie
Statul Național-Legionar
Pe 14 septembrie 1940, după abdicarea lui Carol al II-lea, legionarii acceptă formarea guvernului alături de Ion Antonescu. Regele emite un decret prin care stipulează instituirea statului național-legionar și stabilește că Mișcarea Legionară este singura „mișcare” recunoscută.

Sursa: Muzeul Memoria „Nicolae Iorga” Vălenii de Munte

Imediat după adoptarea acestor măsuri, Mișcarea Legionară având aproximativ 1,5 milioane de membri, profitând de vidul legislativ, comite mai multe asasinate, la adresa adversarilor politic și la adresa evreilor:
– Masacrul de la Jilava când vor fi uciși de un grup de legionari 64 de deținuți politici;
– Asasinarea lui Virgil Madgearu – pe 27 noiembrie 1940, acesta este ridicat din casa sa de către un grup de legionari și împușcat în pădurea Snagov.
– Asasinarea lui Nicolae Iorga
Pe 27 noiembrie 1940, în jurul orei 17:30, şapte indivizi s-au prezentat la vila lui Nicolae Iorga din Sinaia, au spus doamnei Ecaterina Iorga că sunt de la Poliţia Legionară a capitalei şi că au venit să-l ridice pe profesor pentru un interogatoriu. Aceştia ştiau că profesorul se află la Sinaia sau la Vălenii de Munte de la fiul savantului, căruia îi făcuseră o vizită în dimineaţa aceleiaşi zile, întrebând de tatăl său. Doamna Iorga a presimţit ca era ceva dubios la cei şapte indivizi şi l-a scuzat pe Iorga că nu poate primi vizite, fiind bolnav. Prea puţin au contat spusele doamnei. Necunoscuţii au intrat în casă şi au mers după servitoarea ce ducea ceai viitoarei victime. Nicolae Iorga se afla la biroul său, scriind „Istoria Universală”. Legionarii l-au luat pe Iorga în maşină, care nu s-a opus şi au zis că merg la Bucureşti pentru interogatoriu. Profesorul, pentru a-şi linişti familia, nu s-a panicat şi a cerut servitoarei să-i lase materialele pe birou, când se va întoarce va mai lucra la ele. In maşină două persoane s-au urcat în faţă cu Iorga, patru în spate, iar unul a rămas pe jos.
A doua zi, 28 noiembrie 1940, corpul savantului a fost găsit aruncat pe câmpul dintre Ploieşti şi comuna Strejnic. Un conducător auto ce trecea prin zonă a sesizat cadavrul, lângă care s-au găsit nouă tuburi de cartuşe. Corpul victimei era acoperit cu brumă, ceea ce indică faptul că asasinarea s-a făcut înainte de ora 24.00. Asasinatul a fost conceput la Bucureşti şi executat tot de persoane cu domiciliu în Bucureşti. Asasinii: Traian Boeru, Stefan Cojocaru, Tudor Dacu, Ion Tucan şi Stefan Iacobuţă s-au răzbunat pe profesorul considerat vinovat pentru uciderea liderului lor.
Alianța dintre legionari și Ion Antonescu a durat până în ianuarie 1941, atunci când Ion Antonescu i-a raportat lui Hitler toate problemele făcute de legionari și intenția de a-i îndepărta de la putere. Hitler acceptă. Astfel are loc în 21-23 ianuarie 1941, rebeliunea legionară, acte de violență între legionari și militari, sfârșită cu înfrângerea legionarilor.

• Cutremurul din noiembrie 1940
Cutremurul din 1940 a avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter (7,7 Mw), produs la ora 3:39 dimineața, pe data de 10 noiembrie 1940, cu epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de circa 133 km. A fost primul mare cutremur din România contemporană, având o durată de 45 de secunde. Efectele lui au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morți și 4.000 de răniți, majoritatea în Moldova. Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului.

Cutremurul s-a resimțit pe mai mult de 2 milioane km². Mișcarea terenului s-a simțit spre est la Odessa, Cracovia, Poltava, Kiev și până la Moscova, unde a și provocat unele distrugeri (intensitatea estimată V–VI). Spre nord, aria macroseismică s-a întins până la Leningrad; spre vest până peste fluviul Tisa, iar spre sud-vest și sud, în Iugoslavia, toată Bulgaria și mai departe până la Istanbul.

Surse:
Keith Hitchins, România 1866-1947, Editura Humanitas, București, 2017
Alexandru Livia-Irina, Asasinarea lui Nicolae Iorga, un act de violenţă gratuită, Revista Historia


Opiniile cititorului

Lasa un comentariu

Your email address will not be published. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *