1916 – Bătălia de pe Valea Prahovei
#Postat de Carmen Vintu on octombrie 12, 2024
Bătălia de la Predeal a fost o confruntare importantă între forțele Armatei Române și cele ale Puterilor Centrale, desfășurată în timpul Primului Război Mondial, în octombrie 1916.
După ce au împins armatele române din Transilvania înapoi spre vechea graniță a Regatului României, Puterile Centrale au planificat o străpungere rapidă a Munților Carpați pentru a ajunge pe cea mai scurtă cale la București. Dacă acest plan reușea, România ar fi fost scoasă din război la doar două luni după ce a intrat în conflict. Pentru a atinge acest obiectiv, armatele inamice s-au regrupat și au început urmărirea trupelor române aflate în retragere, cu intenția de a trece munții și de a forța trecătorile prin surprindere.
La 9 octombrie, după terminarea bătăliei de la Brașov, trupele Puterilor Centrale și-au stabilit următoarele obiective: Corpul Morgen, format din Divizia 76 germană și Brigada 8 austro-ungară, s-a îndreptat spre trecătoarea Bran; Corpul XXXIX, comandat de generalul von Staabs, urma să atace trecătorile Predeal, Predeluș și Bratocea cu Divizia 51 austro-ungară și Divizia 187 germană; Divizia 89 prusacă a fost trimisă spre trecătorile Buzău și Tabla Buții.
În fața acestei amenințări, Armata Română, aflată într-o situație dificilă, s-a regrupat. Divizia 4 română, învinsă la Brașov, se retrăgea spre Predeal, dar nu mai era aptă de luptă și a fost trimisă pentru refacere la Băicoi. Divizia 6 română a ocupat poziții defensive în zona trecătorilor Buzău și Tabla Buții, în timp ce Divizia 3 a fost plasată în zona Bratocea și Predeluș. Apărarea trecătorii Predeal a fost încredințată Diviziei 21 române, sprijinită de Divizia 10 română. Armata a II-a, sub comanda generalului Alexandru Averescu, era responsabilă de apărarea întregului sector.
Forțele Puterilor Centrale au planificat atacarea trecătorii Predeal cu Divizia 51 austro-ungară și parțial cu Divizia 187 germană, în timp ce restul Diviziei 187 avea sarcina de a fixa Divizia 3 română în zona Predeluș și Bratocea. Trupele de atac erau susținute de o artilerie puternică, inclusiv tunuri și mortiere de mare calibru.
Trupele române care apărau trecătoarea Predeal făceau parte din Grupul Predeal al Armatei a II-a. Pe crestele de la Predeal era amplasată Divizia 21 română, o unitate recent formată din recruți din București, Ilfov și Dâmbovița, care participase anterior la manevra de la Flămânda. La stânga Diviziei 21, Divizia 10 română, comandată de generalul Arthur Văitoianu, era amplasată în sectorul dintre Valea Râșnoavei și Piatra Arsă.
Între 9 și 11 octombrie, ariergarda Diviziei 21 române a dus lupte constante cu inamicul. Pe 12 octombrie, trupele române erau solid instalate în pozițiile de apărare de-a lungul vechii frontiere. Inamicul a concentrat atacurile într-un sector lateral al frontului românesc, la est de Predeal, asupra Muntelui Susaiul. După bombardamente intense, inamicul a reușit să cucerească poziții în zona gării Predeal pe 13 octombrie, dar un contraatac al Diviziei 21 a recucerit poziția pe 14 octombrie.
Pe 17 octombrie, bombardamentele de artilerie au reînceput, distrugând companiile române din Regimentul 5 Vlaşca, ceea ce a dus la cucerirea Muntelui Susaiul de către inamic. Înaintarea forțelor Puterilor Centrale a fost totuși oprită de Regimentul 10 vânători.
Luptele din Bătălia de pe Valea Prahovei, din jurul satului Predeal au culminat pe 23 octombrie, când infanteria inamică a lansat un atac general. Trupele române au rezistat cu îndârjire, dar au fost nevoite să se retragă după ce pozițiile lor au fost încercuite. Satul Predeal a fost complet distrus de bombardamentele inamice.
Bătălia de la Predeal a dus la pierderi grele pentru Armata Română. Divizia 21 română a fost redusă la doar 3.000 de oameni, iar trupele care apărau Valea Prahovei nu mai depășeau 7.000 de soldați. După aceste pierderi, resturile Diviziei 21 au fost retrase pentru refacere și înlocuite cu Divizia 4.
Cu toate acestea, străpungerea preconizată de forțele Puterilor Centrale în Valea Prahovei a eșuat, iar apărarea românească a rămas intactă.
Bibliografie
- Kirițescu, Constantin – Istoria Războiului pentru Întregirea României, 1916-1919, ediția a II-a, volumul II, Editura Casei Școalelor, București, 1925.
Sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Predeal_(octombrie_1916)