Născut la Craiova pe 19 mai 1910, Ion Țuculescu a fost un artist autodidact, cu un stil unic și inconfundabil. Cariera sa s-a desfășurat într-o manieră aparte față de alți artiști români din perioada sa. Deși nu a urmat studii de specialitate, s-a format profund studiind tehnica maeștrilor picturii românești și universale. A călătorit în Franța, Elveția, Grecia și Italia pentru a învăța și a se inspira, iar întâlnirea sa cu arta lui Van Gogh, la retrospectivele din Paris din 1937, a avut o influență decisivă asupra operei sale.
Ion Țuculescu s-a lăsat profund marcat de arta arhaică autohtonă și s-a inspirat în mod special din folclorul românesc, pe care l-a interpretat într-o manieră personală, cu accente expresioniste. Astfel, lucrările sale sunt integrate în marele circuit universal al valorilor artistice.
Criticul de artă și scriitorul Petru Comarnescu descrie creația lui Țuculescu ca având o forță expresivă deosebită: „Forța expresivă pe care o au puternicele și tulburătoarele sale imagini — în culori de o mare vitalitate și susținute de ritmuri ce pulsează ca gândurile și inima — nu aparține numai artistului, ci și izvoarelor de la care s-a inspirat el. Aceste izvoare sunt folclorul și stilistica artei noastre populare, ca și unele mari realizări ale picturii noastre moderne.”
Comarnescu subliniază că lucrările lui Țuculescu sunt semnificative și viguroase tocmai datorită susținerii lor din tradiții puternice și dintr-o profunzime spirituală rar întâlnită. Artistul a reușit să îmbine ritualurile tradiționale ale călușarilor cu întrebările unui om de știință, într-o sinteză originală, care reflectă viziuni și forme autentice ale poporului său, transpuse în expresii artistice noi și semnificative.
(Monografia „Ion Țuculescu”, autor Petru Comarnescu, 1967).
Jurnal FM 
