15 iunie 2022 – 133 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei românești

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoșani, Moldova – d. 15 iunie 1889, București, România) a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat, în general, ca fiind cea mai cunoscută și influentă personalitate din literatura română. A publicat un singur volum antum, Poesii, compus din poemele publicate de-a lungul vieții în revista Convorbiri literare a societății Junimea, din care Eminescu făcea parte. Printre operele notabile se numără Luceafărul, Odă (în metru antic) și cele cinci Scrisori (I, II, III, IV și V). Sursa foto: https://pixabay.com/ro/vectors/mihai-eminescu-om-portret-poet-cap-152393/ Ca parte a curentului romantic târziu, poezia sa conținea concepte metafizice, mitologice, filozofice și istorice, în timp ce proza ​​sa conținea și elemente sociologice. Temele recurente din opera sa sunt natura, temă tipică romantismului, care în cazul lui Eminescu este privită prin prisma folclorului autohton, dragostea, uneori violentă, alteori intimă sau neîmpărtășită, nașterea, moartea, cosmosul și condiția geniului. S-a născut la Botoșani și a copilărit la Ipotești, mutându-se în adolescență la Cernăuți pentru a urma cursurile gimnaziale unde, la vârsta de 16 ani, a publicat primul poem, De-aș avea. La vârsta de 19 ani a început studiul filozofiei la Universitatea din Viena, unde a întâlnit scrierile unor autori care îi vor influența puternic opera, precum Platon, Spinoza,  Leibniz, Kant,  Rousseau și Schopenhauer, dar și filozofia orientală prin opere precum Ramayana, Mahābhārata și Vedele. Tot în această perioadă începe să publice în revista Convorbiri literare. La 22 de ani a plecat la Berlin pentru a-și continua studiile. Eminescu a revenit în țară la 24 de ani, stabilindu-se inițial la Iași. Activitatea jurnalistică a lui Mihai Eminescu s-a desfășurat între anii 1875 și 1877, la Curierul de Iași, iar din 1877 la Timpul.  Articolele de gazetă urmau linia filozofică adoptată de autor, conservatoare, dar nu reacționară, acesta fiind un susținător al orânduirii sociale din naștere, al naționalismului xenofob, antisemit și belicos și un oponent al liberalismului burghez. Viziunea sa era relativ comună autorilor naționaliști europeni ai vremii. Epuizat de munca de zi cu zi și probabil suferind de tulburare bipolară, Eminescu s-a retras din gazetărie în iunie 1883. În urma unei căderi nervoase în anul 1886, probleme sale de sănătate mintală au fost interpretate, probabil eronat, ca simptome de neurosifilis, poetul fiind tratat cu injecții de clorură de mercur. Eminescu a murit la 15 iunie 1889, în sanatoriul doctorului Alexandru Șuțu, fiind înmormântat două zile mai târziu la cimitirul Bellu din București. Moartea a fost datorată, cel mai probabil, intoxicației cu mercur. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în anul 1902. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem în anul 1948.

În „Viaţa lui Mihai Eminescu” ( 1932), G. Călinescu a scris aceste emoţionate cuvinte despre moartea poetului: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţa cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pămîntul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsării pădure sau cetate, şi câte o stea va vesteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale„. Comemorarea celor 133 de ani de la moartea scriitorului Mihai Eminescu se va realiza la Memorialul Ipoteşti, Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu” organizează, în perioada 15-17 iunie 2022, se arată într-un comunicat de presă transmis de instituţia de cultură din Botoşani. Potrivit sursei, manifestările cu ocazia comemorării a 133 de ani de la moartea scriitorului Mihai Eminescu debutează pe 15 iunie, la ora 12,00, cu un Te Deum la bisericuţa familiei Eminovici din cadrul complexului memorial de la Ipoteşti, urmat de depuneri de flori la bustul poetului. Apoi, începând cu ora 13.00, în sala de expoziţii temporare „Horia Bernea”, se va desfăşura ceremonia de acordare a Premiului pentru promovarea operei eminesciene. Premiul se va acorda în baza deciziei unui juriu naţional din care fac parte profesorii universitari Iulian Costache (Universitatea din Bucureşti), Mircea A. Diaconu (Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava) şi Andrei Terian (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu). De altfel, începând cu ora 15.00, în sala de expoziţii temporare „Horia Bernea”, va avea loc vernisarea expoziţiei Dialog epistolar: Mihai Eminescu- Veronica Micle. Organizatorii menţionează că selecţia conţinutului documentar a fost realizată de Mihaela Aniţului şi Ăla Sainenco, iar conceptul grafic îi aparţine Lilianei Grecu. Iar nu în cele din urmă, în seara zilei de 15 iunie, începând cu ora 19.00, în amfiteatrul exterior al Memorialului Ipoteşti, Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani va susţine spectacolul „Acelaşi, altfel Eminescu”. De asemenea, pe 16-17 iunie, în sala de expoziţii temporare „Horia Bernea” va avea loc Colocviul de exegeză literară. Anul acesta, ajuns la ediţia a VI-a, colocviul are genericul In honorem D. Popovici- Ioana Em. Petrescu şi este organizat în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi, Centrul de cercetare în filologie modernă al Facultăţii de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj şi Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj. În încheiere, în data de 18 iunie, începând cu ora 20,00, în amfiteatrul exterior al Memorialului Ipoteşti, Teatrul Ararat din Baia Mare va lansa revista „Pe urmele lui Eminescu” şi va susţine spectacolul „Pe mine mie… redă-mă”. Reiterăm faptul că în perioada 15-17 iunie au loc festivități la Ipotești, cu ocazia comemorării celor 133 de ani de la moartea scriitorului Mihai Eminescu. Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu https://ziare.com/botosani/stiri-actualitate/133-de-ani-de-la-moartea-scriitorului-mihai-eminescu-8719626